AFP: Hazem al-Beblawi, noul premier al Egiptului, încearcă să formeze un guvern de tranziţie într-o atmosferă de neîncredere

În urma desemnării, după aproape o săptămână de la îndepărtarea de la putere a lui Mohamed Morsi, un purtător de cuvânt al Preşedinţiei a anunţat că al-Beblawi va propune "câteva posturi" Fraţilor Musulmani în cadrul Guvernului de tranziţie.

Însă această încercare de cooptare a fost respinsă de confrerie.

"Nu pactizăm cu puciştii. Repingem tot ceea ce emană din această lovitură" de stat militară, a declarat pentru AFP Tareq al-Morsi.

Noul premier, a cărui nominalizare de marţi a fost însoţită de cea a laureatului Premiului Nobel Mohamed ElBaradei la un post de vicepreşedinte, trebuie să formeze cât mai curând posibil guvernul, în timp ce tensiunea rămâne extremă în ţară.

Cele două tabere, pro şi anti-Morsi, rămân puternic mobilizate în stradă, a doua zi după funeraliile a zeci de manifestanţi islamişti, ucişi luni, în zori, în condiţii confuze, în timpul unei reuniuni în faţa sediului Gărzii Republicane, la Cairo.

Reacţionând la aceste acte de violenţă sângeroase, Fraţii Musulmani au denunţat un "masacru" şi au făcut apel la "revoltă".

În cursul nopţii de marţi spre miercuri, militanţi înarmaţi au atacat un sediu de poliţie şi două puncte de control în Peninsula Sinai (nord-est), atac soldat cu moartea a două persoane.

Pe plan politic, sarcina noului premier este imensă.

Marţi, planul de tranziţie prezentat de preşedintele interimar Adly Mansour a fost respins de islamişti şi criticat de coaliţia laică.

Acest cadru instituţional provizoriu prevedea, între altele, adoptarea unei noi Constituţii şi organizarea de alegeri legislative până la începutul anului 2014.

În această perioadă, puterea legislativă rămâne în mâinile preşedintelui interimar.

- "Puciştii"

Reacţia cea mai virulentă a venit, în mod logic, din partea Fraţilor Musulmani.

"Un decret constituţional făcut de un om numit de pucişti (...) duce ţara înapoi de unde a plecat", a declarat un oficial de rang înalt, Essam al-Erian, pe contul său de Facebook.

În plus, alte critici au fost emise de Frontul Salvării Naţionale (FSN), o coaliţie laică, şi mişcarea Tamarrod, aflată la originea manifestaţiilor masive.

După ce a sugerat în cursul nopţii că respinge "declaraţia constituţională", FSN, condusă până în prezent de către Mohamed ElBaradei, a schimbat tonul discursului în cursul dimineţii, deplângând faptul că nu a fost consultată şi cerând anumite modificări.

Marţi, într-o declaraţie televizată, armata egipteană a lansat avertismente în legătură cu orice încercare de pertubare a "delicatului şi complexului" proces de tranziţie în Egipt.

Din momentul îndepărtării la putere a lui Mohamed Morsi de către instituţia militară la 3 iulie - după mai multe zile de manifestaţii de amploare -, ciocnirile s-au soldat cu aproximativ o sută de morţi în ţară, dintre care cel puţin 51 în violenţele de luni dimineaţa, la Cairo.

Conform confreriei, militari şi poliţişti au deschis focul fără niciun motiv asupra manifestanţilor. Armata a anunţat că a răspuns unui atac purtat de "terorişti înarmaţi".

Preşedintele interimar a ordonat o anchetă, iar, potrivit unei surse judiciare, aproximativ 650 de persoane, acuzate pentru că au vrut să intre în forţă în sediul Gărzii Republicane, erau interogate marţi.

Principalele capitale, cu Washington în frunte, şi-au exprimat produnda îngrijorare faţă de evenimentele din Egipt. Statele Unite s-au declarat "prudent încurajate" în legătură cu calendarul alegerilor egiptene.

În acelaşi timp, Hazem al-Beblawi, în vârstă de 76 de ani, vicepremier şi ministru de Finanţe în 2011 pe parcursul primei perioade de tranziţie post-Moubarak, va avea sarcina dificilă de a redresa economia, afectată de declinul domeniului turistic, de prăbuşirea investiţiilor străine şi de o scădere importantă a rezervelor valutare.