AFP: Vot crucial într-o Italie afectată de austeritate

"Italia votează în incertitudine" titrează La Stampa, în timp ce Il Fatto (stânga) notează că indecişii (zece la sută potrivit ultimelor sondaje) sunt cei care vor face diferenţa, sub titlul "Indecişii decid".

Patru mari coaliţii se înfruntă, în faţa celor 47 de milioane de italieni chemaţi la urne, şi anume una de centru condusă de către premierul în exerciţiu Mario Monti, una de centru-dreapta condusă de către predecesorul său Silvio Berlusconi, una de stânga condusă de către Pier Luigi Bersani şi una a fostului actor de comedie Beppe Grillo.

"Eu votez pentru Partidul Democrat, nu veau să ajungem ca Grecia", a declarat pentru AFP un cadru, în vârstă de 63 de ani, Alessandro, care a votat încă de la deschiderea secţiilor de votare, la Milano. "Partidul Democrat este singurul care ne poate rezolva problemele", apreciază Caterina, în vârstă de 19 ani. O avocată, Sara Di Gregori, în vârstă de 30 de ani, este de aceeaşi părere. "Dacă Berlusconi revine, va fi dezastru", consideră ea.

"Există multă confuzie în aceste alegeri. Eu votez pentru Berlusconi. Eu ştiu că are defectele lui, dar este cel mai bun", a declarat Maria Teresa Gottardi, în vârstă de 65 de ani.

Potrivit ultimelor sondaje disponibile, Partidul Democrat (PD) al lui Bersani porneşte de pe prima poziţie cu aproape 34% din intenţiile de vot, fiind urmat de către PdL-ul lui Berlusconi (30%). Fostul actor de comedie şi Mişcarea sa Cinci Stele (M5S) sunt creditaţi cu 17%, iar Il Professore cu 10-12%.

Însă principala problemă este stabilitatea viitorului guvern. Deşi Bersani pare sigur că va obţine majoritatea în Camera Deputaţilor (unde un singur vot în plus asigură majoritatea absolută a mandatelor), situaţia este mai complexă în Senat, unde totul depinde de ponderea coaliţiei respective în fiecare regiune în parte.

Totul se joacă în câteva regiuni-cheie, în special în bogata Lombardie, pe care un politolog italian, Roberto d'Alimonte, o prezintă ca pe un "amestec între Ohio şi California" în privinţa rolului-cheie în cadrul viitoarei majorităţi parlamentare şi a importanţei sale electorale.

Publicarea de sondaje este interzisă de 15 zile, însă unii au găsit mijloace să ocolească această dificultate. Profitând de actualitatea problemelor de la Vatican, în contextul demisiei Papei Benedict al XVI-lea şi organizării unui conclav, ei difuzează pe Internet sondaje mascate care au ca "eroi" pe "fericitul cardinal din Piacenza (adică Bersani), explozivul Camerlengo din Genoa (Grillo) sau vulcanicul cardinal lombard (Berlusconi)".

Silvio Berlusconi, care plecat de la putere huiduit, în noiembrie 2011, lăsând o Italie aproape asfixiată financiar, a înregistrat o revenire spectaculoasă în sondaje, promiţând nu doar o scădere a impozitelor, ci şi rambursarea celor plătite anul trecut.

El a reuşit să îl prindă din urmă pe liderul stângii, considerat prea puţin charismatic. De asemenea, el s-a implicat într-o polemică, de ultim moment, aruncând săgeţi în direcţia Europei şi "maeştrilor austerităţii", într-un interviu pentru un post grec de televiziune difuzat sâmbătă seara. Astfel, el a reuşit să stârnească valuri de idignare, în presă, faţă de această încălcare a "tăcerii electorale" impuse candidaţilor începând de vineri seara.

Beppe Grillo, ale cărui mitinguri în ţară au reunit adevărate "maree umane", catalizează nemulţumirile italienilor victime ale şomajului şi recesiunii.

În ceea ce îl priveşte pe Mario Monti, desemnat la conducerea Guvernului în noiembrie 2011 cu scopul de a salva Italia de la faliment, fără să fi fost ales vreodată, el suportă consecinţele severei cure de austeritate ce a aruncat ţara în recesiune.

Cel mai rău scenariu ar fi ca Italia să aibă pe 25 februarie, seara, o majoritate diferită în Cameră faţă de cea din Senat, ceea ce ar face ţara de neguvernat, o ipoteză care îngrijorează atât pieţele, cât şi partenerii Romei.

Însă politologii consideră mai probabilă o alianţă între coaliţiile de stânga şi cea de centru a lui Monti.