Alegeri Germania. Partidul Angelei Merkel ar putea rămâne în afara guvernării. Cum arată scena politică cu o lună înainte de deschiderea urnelor

Armin Laschet, candidatul pentru fucţia de cancelar al creştin-democraţilor este acum sub presiune pentru a-şi intensifica campania şi a preveni ceea ce ar putea deveni cel mai slab rezultat electoral al partidului său din ultimii 70 de ani.

Sondajele recente plasează alianţa creştin-democraţilor (CDU/ CSU) la 23%, urmată aproape la egalitate de social-democraţi (SPD). Pe locul trei se află verzii (GRUNE) cu 18% urmaţi de liberali (FDP) cu 12% şi de partidul de extremă dreapta (AfD) care este dat de sondaje la 11%. În parlament ar mai intra şi socialiştii (LINKE) cu 6%.

Cifrele strânse fac cursa electorală una dintre cele mai deshise din istoria postbelică a Germaniei. Cu o lună înainte de deshidere urnelor sunt probabile trei scenarii de coaliţie. Verzii şi Liberalii par a fi piese importante în formarea oricărui puzzle de coaliţie. Astfel, atât CDU/ CSU, cât şi SPD se vor bate pentru sprijinul lor într-o coaliţie.

Scenarii de coaliţie:

• SPD-Verzi-FDP
• CDU-Verzi-FDP
• CDU-SPD (în cazul în care partidele pun discrepanţele la o parte şi continuă actuala guvernare. Din ultimele patru coaliţii - trei au fost CDU-SPD)

Problemele CDU/CSU

CDU prin liderul său Laschet nu a reuşit să impună încă în imaginea electoratului încrederea pe care i-a confirit-o Angelei Merkel patru mandate.

„Ceea ce este cel mai clar aici este slăbiciunea CDU, mai degrabă decât succesul relativ al SPD”, a declarat pentru Financial Times, Peter Matuschek, analist politic şef la Forsa, observând o scădere cu aproximativ 10 puncte procentuale a CDU faţă de ultimele alegeri din Bundestag.

Campania lui Laschet a fost lipsită de momente strălucite. De asemenea, imaginea sa a fost afectată şi de un incident în urma inundaţiilor din iulie, care au ucis peste 180 de persoane, când a fost surpins la televizor râzând în timp ce preşedintele german ţinea un discurs de comemorare a victimelor.

„Recunosc că în urmă cu câteva săptămâni aş fi avut obiective mai mari”, a declarat Markus Söder, şeful partidului sora bavarez al CDU, Uniunea Socială Creştină, în cursul unui interviu la Bloomberg.

Laschet, guvernatorul celui mai mare stat german, are un rating de 11% în sondaje. Mult sub oponenţii săi.

Un alt sondaj recent arată că 70% din votanţii CDU sunt nemultumiţi de conducerea lui Laschet.

Şansa SPD

SPD a urcat recent în sondaje ajutat de o creştere a popularităţii candidatului său, Olaf Scholz, care are rating de 35% în sondaje.

În calitate de ministru de Finanţe în guvernul Merkel, el a condus economia prin pandemie şi are mai multă experienţă guvernamentală decât Laschet sau Annalena Baerbock, candidata verzilor, care are un rating de 15% în sondaje.

„Omaenii ar trebui să ţină cont de faptul că, în primul rând, Scholz este un moderat deschis. SPD este mai dispus decât CDU / CSU să investească în domenii precum transformarea ecologică, digitalizarea sau sănătatea", a declarat Carsten Nickel, director adjunct la firma de consultanţă şi cercetare Teneo, citat de CNBC.

Acestă dorinţă a sa de a investi este considerată şi un punct vunerabil al său. Oponenţii au lansat des în spaţiul public ideea că o guvernare condusă de SPD „ar da drumul la robinetul cheltuielilor şi îndatorării".

O victorie ar fi o provocare chiar şi pentru partid. Ultima dată când SPD a fost partidul central într-o coaliţie a fost cu mai bine de 20 de ani în urmă în 1998.

Verzi şi liberali, piese importante într-o coaliţie

Cele două partide pot juca un rol foarte important în formarea guvernului. Chair dacă şansele lor de a fi partidul central al coaliţiei sunt mici, ele pot obţine poziţii importante în negocierile dure pentru formarea coaliţiei.

Planurile guvernamentale mai radicale ale Verzilor ar putea să facă însă dificilă intrarea lor într-o coaliţie. Ideologic analiştii pun partidul mai aproape totuşi de SPD faţă de conservatorii din CDU.