Alegeri în GERMANIA pe 24 septembrie. Angela Merkel se îndreaptă spre un nou mandat / Principalele idei politice ale cancelarului german

Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, partidul Angelei Merkel - Uniunea Creştin-Democrată (CDU) -, şi filiala bavareză a acesteia - Uniunea Creştin-Socială (CSU) -, se vor plasa pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 36%.

Pe locul doi în intenţiile de vot se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 23%.

La nivel personal, Angela Merkel este preferată de 48% dintre alegători pentru a rămâne cancelar, în timp ce Martin Schulz are o popularitate de 22%.

Pe locul al treilea, cu 10% din intenţiile de vot, se poziţionează formaţiunea Die Linke, care are o doctrină de stânga, urmată de Partidul Democraţilor Liberi (FDP, centru-dreapta), cu 9%, şi de partidul eurosceptic Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), tot cu 9%. Formaţiunea Alianţa '90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 8%.

În acest context, partidul Angelei Merkel va putea opta pentru prelungirea coaliţiei guvernamentale cu Partidul Social-Democrat sau pentru o alianţă cu FDP şi ecologişti.

Principalele idei politice ale Angelei Merkel

Campania electorală a Angelei Merkel s-a desfăşurat sub sloganul "Pentru o Germanie în care să trăim bine şi fericiţi".

Liderul CDU promite scăderea impozitelor pentru angajaţi, o rată ocupaţională aproape totală până în anul 2025 şi suplimentarea indemnizaţiilor sociale pentru familii.

Angela Merkel s-a angajat să intensifice măsurile de stimulare a companiilor şi modalităţi pentru îmbunătăţirea siguranţei publice.

Liderul Germaniei s-a pronunţat în favoarea creşterii etapizate a cuantumului bugetului pentru apărare şi pentru aprofundarea integrării în Uniunea Europeană.

Politicile controversate în materie de imigraţie

Într-un interviu acordat la sfârşitul lunii august, Angela Merkel a declarat că nu regretă deloc decizia politicilor flexibile în materie de imigraţie, sugerând însă că hotărârea controversată de primire a peste un milion de extracomunitari în Germania a fost o situaţie excepţională.

Angela Merkel a negat că a făcut vreo eroare prin flexibilitatea faţă de imigranţi, situaţie care a permis venirea a peste un milion de extracomunitari în Germania în ultimii ani. "Aş lua în acelaşi fel deciziile din anul 2015. A fost o situaţie extraordinară şi am luat deciziile în funcţie de ceea ce am considerat că era corect din punct de vedere politic şi umanitar. Situaţii extraordinare se întâmplă din când în când în istoria unei naţiuni, iar şeful Guvernului trebuie să acţioneze, ceea ce eu am făcut", a argumentat Angela Merkel într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag.

Flexibilitatea cancelarului Angela Merkel în materie de imigraţie a condus la creşterea popularităţii partidului de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD).

Angela Merkel, favorabilă aprofundării integrării europene

În materie de politici europene, Angela Merkel a pledat împreună cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, pentru aprofundarea integrării în Uniunea Europeană şi pentru consolidarea zonei euro.

Angela Merkel a declarat că susţine "ideea bună" a ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, de a transforma Mecanismul European de Stabilitate, fondul de asistenţă al zonei euro, în Fondul Monetar European. "Ne-ar ajuta să fim şi mai stabili şi ne-ar permite să arătăm lumii că avem toate mecanismele portofoliului din zona euro pentru a putea reacţiona la situaţii neaşteptate", a afirmat Angela Merkel.

Cancelarul Germaniei nu a exclus nici posibilitatea înfiinţării unui post de ministru al Finanţelor pentru zona euro. "Mi-aş putea imagina un post comun pentru Economie şi Finanţe", a subliniat Angela Merkel, explicând că în acest fel ar fi coordonate mai eficient politicile bugetare şi economice.

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, intenţionează să propună tema consolidării zonei euro în cadrul negocierilor pentru formarea noii coaliţii guvernamentale din Germania, pentru a forţa Berlinul să accepte intensificarea reformelor în cadrul Uniunii Europene, scrie cotidianul Financial Times. Liderul Franţei va propune modalităţi de consolidare a zonei euro - inclusiv prin crearea unui buget propriu, a unui post de ministru de Finanţe şi a unui Fond Monetar European - imediat după scrutinul parlamentar programat duminică în Germania. Macron speră că va stimula astfel dezbaterea publică şi că o va forţa pe Angela Merkel şi alţi lideri germani să asume poziţii în sensul reformării zonei euro în timpul negocierilor privind formarea noului guvern al Germaniei, afirmă consilieri prezidenţiali francezi.

"Miza este reprezentată de amploarea şi ritmul reformelor din zona euro după un deceniu de crize, austeritate şi, până recent, creştere economică slabă", comentează Financial Times. Pentru a obţine susţinerea politicienilor germani reticenţi, Emmanuel Macron este pregătit să accepte perioade îndelungate de tranziţie, atât timp cât obiectivele de reformă sunt acceptate. Spre exemplu, liderul francez ar accepta o "abordare etapizată", cu un termen cuprins între "cinci şi zece ani", pentru planul radical de creare a unui buget propriu al zonei euro care să aibă un cuantum de câteva procente din Produsul Intern Brut (PIB) general.

Iniţiativa lui Emmanuel Macron, care ar urma să ia forma unui discurs despre viitorul Uniunii Europene pe 26 septembrie, are rolul de a creşte şansele unui acord politic între Paris şi Berlin până la sfârşitul anului privind reformarea UE. "Este important ca principalul nostru partener din Europa să ştie exact ce vrem în momentul discutării programului de guvernare", afirmă un consilier prezidenţial de la Paris. Un alt oficial francez a admis că planurile franceze privind consolidarea zonei euro nu au fost discutate detaliat de Paris şi Berlin de când Emmanuel Macron a devenit preşedinte, în luna mai.

Propunerile lui Emmanuel Macron sunt compatibile cu planul propus de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care pledează pentru aprofundarea integrării europene şi pentru centralizarea procesului decizional. "Preşedintele Franţei vrea consolidarea stabilităţii financiare, a solidarităţii şi modalităţilor de stimulare. Emmanuel Macron a încercat să depăşească opoziţia Germaniei faţă de măsuri ce includ transferuri fiscale suplimentare de la economii puternice spre cele slabe prin reforme structurale şi disciplină bugetară la nivel naţional. Emmanuel Macron a obţinut semnale încurajatoare din partea Angelei Merkel, al cărei partid - Uniunea Creştin-Democrată (CDU) - ar urma să câştige scrutinul de duminică. Cancelarul Germaniei a semnalat că va analiza posibilitatea creării unui «mic buget» al zonei euro şi a salutat ideea oferirii de asistenţă financiară economiilor mai slabe în schimbul unor reforme dure. Însă Emmanuel Macron vrea mult mai mult: un buget reprezentând «procente» din PIB, finanţat prin venituri fiscale care acum intră în bugetele naţionale. Actualul buget al Uniunii Europene reprezintă 1% din PIB-ul organizaţiei", explică Financial Times.

"Nu se ştie dacă Angela Merkel va accepta ideile, iar decizia sa va depinde parţial de viitorii parteneri de coaliţie. Merkel vrea să se concentreze mai puţin pe schimbări instituţionale şi mai mult pe beneficiile practice ale cetăţenilor UE. Orice nou fond va trebui să se concentreze pe proiecte specifice de genul combaterii şomajului, nu pe idei politice neclare", subliniază FT. O coaliţie a CDU/CSU cu Partidul Democraţilor Liberi (FDP) nu ar fi o veste bună pentru Emmanuel Macron, dat fiind că această formaţiune liberală are o poziţie sceptică privind aproundarea integrării în zona euro şi ar accepta consolidarea reglementărilor fiscale doar în schimbul posibilităţii aplicării unor sancţiuni pentru neconformare. Dar, dacă sondajele de opinie sunt corecte, Angela Merkel probabil va fi nevoită să prelungească "marea coaliţie" cu Partidul Social-Democrat (SPD), care susţine mai mult ideile lui Emmanuel Macron deşi manifestă preocupare privind mutualizarea datoriilor.

Citeşte şi: Resturi ale avionului ultrauşor care ar fi trebuit să aterizeze vineri la Bucureşti, găsite în nordul Greciei

Citeşte şi: Theresa May vrea perioadă de tranziţie de doi ani în relaţia cu UE post-Brexit / Premierul britanic: UE nu a fost niciodată "parte a istoriei Marii Britanii", dar dorim relaţii strânse

Citeşte şi: Ministrul ceh de Externe: Ilie Năstase va fi consul onorific al Cehiei în România. Fostul tenismen: Ţara mea nu mi-a oferit această şansă - AP

Citeşte şi: Mai mulţi protestatari, agresaţi la New York, de către bărbaţi îmbrăcaţi la costum, în timpul discursului lui Erdogan | VIDEO