ALEGERILE parlamentare europene au început. Primii chemaţi la vot, cetăţenii din Olanda şi Marea Britanie

Britanicii şi olandezii votează joi, deschizând alegerilor legislative europene, care se anunţă marcate atât de o ascensiune a partidelor eurofobe şi populiste, cât şi de un absenteism puternic, relatează AFP.

Urmărește

800 afișări

Imaginea articolului ALEGERILE parlamentare europene au început. Primii chemaţi la vot, cetăţenii din Olanda şi Marea Britanie

Alegerile parlamentare europene au început, în Olanda

Aceste alegeri - care se desfăşoară timp de patru zile în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE) şi care urmează să desemneze 751 de deputaţi în Parlamentul European (PE), pentru un mandat de cinci ani - ar putea conduce la obţinerea unor scoruri "istorice" de către partide anti-UE, în mai multe ţări-cheie.

Este cazul Olandei şi Marii Britanii, ţări în care secţiile de votare au fost deschise la ora 5.30 GMT (8.30, ora României) şi, respectiv ora 6.00 GMT (9.00, ora României).

TITLURILE ZILEI

Rezultatele oficiale vor fi anunţate în mod simultan în toate statele membre, după închiderea secţiilor de votare în Italia, duminică, la ora 21.00 GMT (luni, 0.00, ora României).

În secţia de votare din Gara Haga, o funcţionară, Marja Bijleveld, în vârstă de 64 de ani, a votat prima.

"Dacă eşti împotriva Europei înseamnă că nu dispui de informaţii bune", a comentat ea pentru AFP, în contextul în care Partidul Libertăţii (PVV) condus de către deputatul antiislam şi eurosceptic Geert Wilders conduce în intenţiile de vot, potrivit ultimelor sondaje din Olanda.

În ceea ce-i priveşte pe britanici, partidul antiimigraţie şi eurofob UKIP al lui Nigel Farage este prezentat ca favorit în intenţiile de vot, de către ultimele sondaje, fiind urmat de opoziţia socialistă, iar conservatorii, aflaţi la putere, se situează pe poziţia a treia.

Într-o ţară cuprinsă de o intensificare a euroscepticismului, "Partidul Independenţei din Regatul Unit", care deţine nouă mandate de eurodeputaţi, ar putea să obţină încă zece mandate, potrivit previziunilor unor analişti.

Chemaţi să-şi aleagă cei 73 de deputaţi europeni, britanicii votează joi şi în scrutine locale, cărora li se acordă o atenţie deosebită, cu un an înainte de alegerile generale.

UKIP nu are, pentru moment, vreun deputat în Camera Comunelor, însă partidul anti-establishment reprezintă un real pericol pentru premierul David Cameron, pe al cărui electorat îl vizează.

Acest lucru a sporit presiunea eurosceptică asupra lui Cameron, care s-a angajat să organizeze un referendum asupra apartenenţei ţării sale la UE până la sfârşitul lui 2017, în cazul în care va fi reales.

În afară de conservatori, care riscă să piardă mandate în Parlamentul European (PE), aceste alegeri ar putea să se soldeze cu o înfrângere grea a partenerilor lor eurofili liberal-democraţi, potrivit unor experţi de la London School of Economics (LSE).

Simon Hix, un politolog la LSE, apreciază că acest scrutin "este susceptibil să constituie o cotitură în sensul că UKIP ar putea să obţină mandate în toate regiunile ţării şi să fie singurul partid care să facă acest lucru.

Nigel Farage, care depune eforturi să dezmintă acuzaţii de rasism formulate la adresa partidului său, a exclus o alianţă în cadrul unui grup parlamentar cu Frontul Naţional (FN) condus de către franceza Marine Le Pen, pe care-l denunţă drept un partid "antisemit".

În schimb, partidul olandez PVV s-a aliat cu FN şi speră să-i convingă pe britanici să li se alăture.

Clasat înaintea liberalilor premierului Mark Rutte şi formaţiunii D66 (centru), partidul lui Geerts Wilders, care vrea să distrugă din interior "monstrul de Bruxelles", are nevoie, totuşi, pentru a se impune, să-şi mobilizeze alegătorii.

Dar scrutinul este departe să dezlănţuie pasiuni, într-o ţară care trimite doar 26 de deputaţi în PE.

Potrivit institutului de sondare Maurice de Hond, alegătorii tradiţionali ai PVV sunt cel mai puţini dispuşi să se prezinte la urne. Acest lucru îl determină pe Wilders să facă o campanie cu surle şi trâmbiţe, în pofida faptului că nu candidează pentru un mandat de eurodeputat.

PVV rămâne, totuşi, izolat în Olanda, majoritatea celorlalte partide şi alegătorii fiind sensibili la relaţiile comerciale cu vecinii.

Potrivit sondajului efectuat de către Maurice de Hond, doar 21% dintre alegătorii olandezi vor o ieşire din UE. În schimb ei se pronunţă, per ansamblu, pentru o reformare a rolului UE, după mai mulţi ani de tăieri bugetare impuse de către Bruxelles.

Niciun rezultat nu poate să fie difuzat în mod oficial înainte de încheierea scrutinului în UE, duminică, la ora 21.00 GMT (luni, 0.00, ora României), însă rezultate ale unor sondaje la ieşirea de la urne urmează să fie publicate în Olanda încă de joi seara.

Citeşte şi: Europenii, chemaţi la urne pentru a alege cei 751 de europarlamentari

Citeşte şi: ANALIZĂ: Absenteismul, un flagel al alegerilor europene

Citeşte şi: ALEGERILE europarlamentare: Cei cinci candidaţi pentru preşedinţia Comisiei Europene

Citește pe alephnews.ro: Armistițiul de Crăciun a reprezentat un moment istoric în timpul Primului Război Mondial. Cum s-a produs acest lucru

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.