Ambiţiile spaţiale ale SUA: astronauţi americani pe orbita lui Marte în 2035

"Considerăm că, până în anul 2025, o nouă navă spaţială (...) ne va permite pentru prima oară să organizăm misiuni spaţiale cu echipaj uman la bord dincolo de orbita lunară, în profunzimile spaţiului", a declarat Barack Obama la Centrul spaţial Kennedy, din apropiere de Cape Canaveral, unde a ţinut un discurs în care a prezentat viziunea administraţiei americane în domeniul explorării spaţiale.

"Vom începe astfel să trimitem astronauţi către un asteroid, pentru prima oară în istorie, până la jumătatea anilor 2030, şi cred că vom putea trimite oameni pe orbita lui Marte, care să poată să revină cu bine pe Terra, înainte de a putea să coborâm pe Marte", a adăugat preşedintele american.

Preşedintele Obama a stârnit un val de critici în Congresul american şi în rândul comunităţii specialiştilor din domeniul spaţial, anulând, în luna februarie, programul Constellation, care viza revenirea astronauţilor americani pe Lună, ca etapă pregătitoare pentru "cucerirea" planetei Marte.

Criticii preşedintelui american, printre care se numără şi Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună, în 1969, l-au acuzat pe Barack Obama că a renunţat la o jumătate de secol de supremaţie americană în spaţiu.

"Nu mai suntem implicaţi într-o cursă care vizează atingerea unui singur obiectiv, precum aselenizarea", a declarat Obama. "De fapt, ceea ce a fost o competiţie mondială, a devenit de mult timp deja o cooperare globală".

"Ar trebui noi, oare, să revenim pe Lună aşa cum se prevăzuse anterior?", a spus Obama. "Trebuie să spun cu hotărâre, vorbind despre acest aspect, că noi am ajuns deja acolo. Buzz Aldrin a ajuns deja acolo", a continuat Barack Obama.

Buzz Aldrin, al doilea om care a păşit pe suprafaţa Lunii, este un fervent apărător al noii abordări spaţiale propuse de Barack Obama, pe care l-a însoţit, de altfel, joi, la Centrul spaţial Kennedy.

Bazându-se pe concluziile formulate de o comisie independentă de experţi de renume, pe care a înfiinţat-o la începutul mandatului său prezidenţial, Barack Obama a afirmat din nou, joi, că programul Constellation era subfinanţat şi că termenele sale erau deja depăşite.

Preşedintele Obama a explicat apoi noua abordare a administraţiei americane, care încurajează construcţia lansatoarelor spaţiale comerciale pentru a transporta la costuri mai mici astronauţii americani la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) şi care va contribui la crearea a cel puţin 2.500 de noi locuri de muncă în regiunea Cape Canaveral până în 2012.

Anularea programului Constellation a avut loc în momentul în care navetele spaţiale americane vor fi retrase din circulaţie la sfârşitul anului 2010, antrenând astfel desfiinţarea a cel puţin 7.000 de locuri de muncă de la Centrul spaţial Kennedy, reprezentând jumătate din efectivele centrului.

Barack Obama a reamintit, totodată, că doreşte consacrarea unei părţi mai mari din bugetul NASA pentru conceperea unor noi tehnologii ce vor permite trimiterea astronauţilor, mai repede şi mai ieftin, în misiuni de explorare a sistemului nostru solar. În februarie, administraţia de la Casa Albă şi-a explicat punctul de vedere afirmând că programul Constellation se baza pe tehnologii care datează de pe vremea misiunii spaţiale Apollo şi de la începuturile navetelor spaţiale americane.

În faţa criticilor venind din Congres, unde republicanii şi democraţii au făcut front comun în această chestiune, Casa Albă a făcut câteva concesii ce au fost dezvăluite, marţi, anticipând discursul prezidenţial din Florida.

Preşedintele a anunţat astfel accelerarea programelor ce vizează conceperea unui nou lansator greu mai devreme de anul 2015, aşa cum prevedea programul Constellation.

Barack Obama a anunţat, totodată, că doreşte să păstreze capsula spaţială Orion din programul Constellation, însă ea va fi folosită ca vehicul de salvare în caz de urgenţă, conectat la ISS.