ANALIZĂ: Afganii aleg sâmbătă un nou preşedinte, după 13 ani de regim Karzai şi război

Acest prim transfer politic de putere de la un preşedinte ales democratic la altul este considerată un test major pentru stabilitatea ţării şi soliditatea instituţiilor, în contextul în care retragerea forţelor NATO până la sfârşitul lui 2014 alimentează temeri cu privire la o intensificare a violenţelor.

Modul în care se va desfăşura scrutinul va releva progresele înregistrate în ţară de la sfârşitul regimului talibanilor, îndepărtaţi de la putere în 2001, în urma atentatelor de la 11 septembrie, de către o coaliţie internaţională condusă de către americani.

Îndepărtaţi de la putere, dar nu şi învinşi, talibanii sunt în continuare artizanii unei insurecţii, iar în 2013 alţi aproximativ 3.000 de civili au fost ucişi în război - cu 7% mai mulţi decât în 2012 -, potrivit ONU.

În ultimii 13 ani, occidentalii au mobilizat mijloace militare excepţionale şi au investit sute de miliarde de dolari cu scopul de a scoate această ţară din marasmul economic şi cultural în care a fost aruncată de către talibani.

Drepturile femeilor au înregistrat progrese, oraşele s-au dezvoltat, iar o societate tânără şi dinamică antrenează ţara într-o nouă direcţie, însă regiunile rurale rămân sărace, corupţia este endemică, iar cultivarea macului pentru obţinerea opiului prosperă.

- Încheierea regimului Karzai

În toţi aceşti 13 ani Afganistanul a avut un singur conducător, pe Hamid Karzai, instalat la putere la sfârşitul lui 2001 de către occidentali, ales prima dată în 2004 şi reales în 2009 într-un scrutin haotic, marcat de o participare slabă (aproximativ 30%), fraude masive şi violenţe. După două mandate, acest conducător abil, coleric şi charismatic se retrage, Constituţia interzicându-i să candideze pentru al treilea mandat.

Sâmbătă, în turul întâî, afganii aleg între opt candidaţi, dintre care trei sunt favoriţi, toţi foşti miniştri ai lui Karzai, şi anume Zalmai Rassoul, considerat candidatul puterii în exerciţiu, Ashraf Ghani, un economist cunoscut, şi Abdullah Abdullah, un opozant care a ajuns în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2009.

Însă, cu toate că este considerat mai degrabă o alegere a unei persoane, acest scrutin se confruntă cu numeroase lucruri necunoscute - în primul rând violenţa talibanilor, care au promis că-l vor "perturba" cu orice preţ, inclusiv atacând secţiile de votare.

Deşi nu au reuşit distrugă campania, insurgenţii au omorât numeroase persoane, pe 20 martie ucigând zece poliţişti la Jalalabad (est), apoi alte nouă persone, inclusiv patru străini - atacând Hotelul Serena de la Kabul. Alţi şase poliţişti au fost ucişi miercuri, în ultima zi de campanie, într-un atentat împotriva Ministerului de Interne.

Aceste violenţe ar putea să aibă un impact direct asupra participării la scrutin şi, mai general, asupra credibilităţii scrutinului, apreciază Abdul Waheed Wafa, un expert de la Universitatea din Kabul.

"Dacă în oraşe oamenii sunt hotăâţi să meargă la vot, alta este situaţia în zonele rurale din sud şi est, unde talibanii sunt puternici şi unde participarea ar putea să fie slabă", subliniază el.

Un dispozitiv excepţional de securitate în vederea scrutinului, considerat că prezintă un nivel ridicat de risc, este prevăzut să apere cele aproximativ 6.000 de secţii de votare.

- Un scrutin ameninţat de fraude

Altă problemă majoră, denunţată de analişti, este eventuala fraudare şi influenţa pe care ar putea-o avea asupra scrutinului atât actori interni - lideri locali, candidaţi sau puterea în exerciţiu - cât şi puteri străine care au interese strategice în ţară, ca Statele Unite, Iranul sau Pakistanul.

Afganistanul nu se mai află în situaţia în care se afla în 2009, notează Thijs Berman, şeful unei misiuni a Uniunii Europene (UE) mandatate să observe alegerile.

"Există garanţii care nu existau anterior, ca numerotarea buletinelor (de vot). Există, de asemenea, numeroşi observatori experimentaţi şi observatori din partea candidaţilor", a spus el.

Însă violenţele au antrenat plecarea unor echipe internaţionale însărcinate să supravegheze buna desfăşurare a alegerilor prezidenţiale afgane.

"Dacă rezultatul acestor alegeri va fi falsificat, procesul democratic şi aparatul guvernamental vor fi profund afectate, iar progresele înregistrate în ultimii 13 ani vor fi ameninţate", avertizează expertul Ahmad Saeedi.

Primele rezultate ale primului tur vor fi anunţate înainte de 24 aprilie, înaintea unui eventual tur doi, pe 28 mai. Dar ele este necesar să fie acceptate de către candidaţii învinşi.

"Legitimitatea alegerilor se află în mâna perdanţilor", subliniază Graeme Smith, un expert de la International Crisis Group (ICG) din Kabul. "Modul în care vor reacţiona va determina impactul acestor alegeri asupra stabilităţii ţării", insistă el.