ANALIZĂ AFP: Rusia se îndreaptă spre o nouă perioadă de confruntare cu Occidentul. Există riscul unui nou Război Rece

La 8 decembrie 1991, liderii Rusiei, Ucrainei şi Belarus au ratificat un acord privind destrămarea URSS, dislocată în mai multe state independente.

Dar luând Crimeea Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a arătat că este pregătit să redeseneze frontierele Rusiei.

Nimic nu arată dacă Vladimir Putin se va opri acolo sau dacă va încerca să ia şi alte regiuni rusofone de la Ucraina, R.Moldova sau Belarus şi Kazahstan.

Dar preluarea controlului Crimeei de către Rusia şi discursul incisiv al lui Vladimir Putin arată că acesta consideră că misiunea sa este de a reinstaura puterea ţării sale.

"Suntem la începutul, nu la sfârşitul unei evoluţii tumultuoase a evenimentelor", avertizează Nikolai Petrov, profesor la Înalta Şcoală de Economie din Moscova. "Discursul lui Putin a încheiat doar etapa actuală de absorbţie a Crimeei. Întrebarea este: ce se va întâmpla ulterior?"

Vladimir Putin a declarat că Rusia a obosit să "mai fie pusă la colţ" de Occident, pe care îl acuză: "ne dezamăgeşte şi ia decizii în spatele nostru".

Occidentul persistă în politica sa de "izolare" a Rusiei, pusă în aplicare în secolele XVIII şi XIX împotriva regimului ţarilor, apoi în secolul XX împotriva URSS, a apreciat preşedintele rus.

Europenii şi americanii au "depăşit o linie roşie" ajutând la instalarea la Kiev a unui Guvern prooccidental după destituirea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici, a adăugat Putin.

Analiştii subliniază riscul "unui nou Război Rece".

"Demersurile politice ale cele două părţi erau până acum previzibile, dar ele nu mai sunt de acum", consideră Nikolai Petrov.

"Putin a declarat război Occidentului şi nu este posibilă nicio reconciliere", analizează Petrov. "Acum Occidentul va încerca să răstoarne regimul Putin".

Alipirea Crimeei este o "schimbare decisivă" în politica externă a Rusiei, apreciază şi Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova.

Ordinea mondială, care a prins contur după destrămarea URSS şi a sistemului "bipolar", a premis Statelor Unite să nu respecte legile internaţionale în Iugoslavia, în Irak sau chiar Libia, potrivit preşedintelui rus.

În opinia lui Vladimir Putin şi a multor ruşi, anexarea Crimeei de către Rusia corectează o nedreptate istorică: altădată aparţinând Rusiei, peninsula din Marea Neagră a fost oferită Ucrainei de către liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954.

Dar simplul fapt că Moscova trimite forţe ruse în Crimeea pentru a prelua controlul regiunii arată dispreţul pe care îl are faţă de frontierele stabilite în 1991.

În discursul său, Vladimir Putin a descris ruşii ca pe nişte victime ale destrămării URSS, pe care a calificat-o la un moment dat drept "cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX".

"Ceea ce părea de negândit, din nefericire, a devenit realitate şi URSS s-a prăbuşit", a declarat el, subliniind că poporul rus a devenit de atunci "poporul cel mai dispersat din lume".

Se va opri Rusia la alipirea Crimeei?, se întreabă experţii. Un gest din partea Moscovei către estul sau sudul Ucrainei ar conduce la o escaladă şi mai gravă. Transnistria, teritoriu rusofon separatist al R.Moldova, a cerut deja alipirea la Rusia.

"O Ucraină liberă, independentă şi neutră ar putea fi garanţia păcii în Europa Centrală", a subliniat Timofei Bodacev, redactor-şef adjunct la revista pro-Kremlin din Rusia Global Policy. "Rusia, în acest caz, nu va continua politica sa activă în estul şi sud-estul Ucrainei".