ANALIZĂ: Bosnia marchează 20 de ani de la masacrul de la Srebreniţa

Sicriele a 136 de victime identificate ale masacrului din iulie 1995 urmează să fie îngropate, cu această ocazie, la cimitirul memorial. Aproximativ 50.000 de persoane, inclusiv numeroase rude ale victimelor şi supravieţuitori, sunt aşteptate la Srebreniţa.

Până în prezent 6.241 de victime, găsite şi identificate, au fost înmormântate la memorialul din Srebreniţa, în estul Bosniei, iar alte 230 în alte cimitire.

În urmă cu 20 de ani, în iulie 1995, în timp ce regiunea era declarată "zonă protejată" de către ONU, aproximativ 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost ucişi la Srebreniţa de către forţe sârbe bosniece în cel mai atroce carnagiu care avea loc în Europa de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial.

Războiul intercomunitar din Bosnia (1992-1995) s-a soldat cu 100.000 de morţi şi aproximativ două milioane de refugiaţi, reprezentând aproape jumătate din populaţia de la vremea respectivă.

O zi de doliu naţional este respectată sâmbătă pe întregul teritoriu al Bosniei, care a fost împărţit după conflict între două entităţi, şi anume una sârbă, Republica Srpska (RS), şi una croato-musulmană, legate prin instituţii centrale slabe.

Numeroşi reprezentanţi străini, printre care şi preşedintele Statele Unite din perioada respectivă Bill Clinton - a cărui administraţie a fost arhitecta Acordurilor de Pace de la Dayton, care au pus capăt conflictului bosniac -, urmează să fie prezenţi la Srebreniţa. Clinton a participat, de asemenea, la marcarea a 10 ani de la masacru.

Premierului sârb participă la comemorare

Preşedintele sârb de la acea vreme, proeuropeanul Boris Tadici, a fost prezent şi el în 2005, dar şi în 2010, la marcarea a 15 ani de la carnagiu.

În 2010, Parlamentul Serbiei a adoptat o declaraţie cu privire la masacrul de la Srebreniţa, fără să folosească cuvântul "genocid". În 2013, actualul preşedinte Tomislav Nikolici, a cerut "în genunchi ca Serbia să fie iertată pentru crima comisă la Srebreniţa", tot fără să pronunţe cuvântul.

Serbia, care refuză cu încăpăţânare să accepte că la Srebreniţa a fost comis un genocid, urmează să fie reprezentată sâmbătă de către premierul Aleksandar Vucici, un fost ultranaţionalist care s-a convertit într-un proeuropean convins.

Subiectul alimentează în continuare dezbateri pe scena politică internaţională şi rămâne o problemă care afectează relaţiile dintre Serbia şi Bosnia.

Rusia a opus miercuri un vor de veto unui proiect de rezoluţie ONU care recunoştea genocidul de la Srebreniţa, o decizie salutată de către Belgrad şi deplânsă de către familiile victimelor, apreciind că "face reconcilierea imposibilă". Preşedintele RS Milorad Dodik, care a catalogat recent genocidul de la Srebreniţa drept o "minciună", a mulţumit Rusiei, care a "împiedicat adoptarea unei rezoluţii ce ar fi complicat situaţia (din Bosnia) şi ar fi adâncit dezbinarea".

După 20 de ani de la masacrul de la Srebreniţa, Bosnia, una dintre ţările cele mai sărace din Europa, este blocată de disensiuni şi rămâne în urma candidaţilor la aderarea la Uniunea Europeană (UE).

După o perioadă de construire a unui stat viabil - cu forcepsul şi sub presiunea comunităţii internaţionale - pe ruinele unui conflict sângeros, Bosnia nu a găsit o formulă prin care să-şi unească poporul.

Musulmanii (40%), sârbii (30%, creştini ortodocşi) şi croaţii (10%, creştini catolici), principalele comunităţi din această ţară cu 3,8 milioane de locuitori, se privesc în continuare cu neîncredere.