ANALIZĂ: Cinci întrebări cheie privind alegerile legislative din Irak

- Cine sunt candidaţii?

Nu mai puţin de 9.039 de candidaţi sunt înscrişi în cursa electorală pentru cele 328 de mandate de deputat.

Candidaţii se prezintă din partea a 277 de partide şi organizaţii, ale căror programe sunt în majoritate legate de afilierea tribală sau religioasă.

- Cine este considerat favorit?

Niciun partid nu pare să obţină majoritatea, iar scrutinul ar putea fi urmat, ca şi precedentele, de negocieri îndelungi în vederea formării Guvernului.

Premierul şiit Nuri al-Maliki, 64 de ani, candidează pentru cel de-al treilea mandat şi, în absenţa unui lider al opoziţiei, partidul său, Alianţa pentru statul de drept, este considerat favorit de observatori.

Bilanţul premierului de la preluarea puterii, în 2006, este însă unul controversat. Partidul condus de al-Maliki este acuzat de corupţie, iar Guvernul nu a reuşit refacerea economiei şi nici nu a găsit soluţii pentru a pune capăt violenţelor din ţară.

- În ce condiţii de securitate are loc scrutinul?

Algerile au loc în condiţiile în care peste 3.000 de persoane au fost ucise în atentate, de la începutul anului.

Violenţele au atins recent cel mai ridicat nivel din 2008, când ţara depăşea un sângeros conflict religios.

Campania electorală a fost, de altfel, marcată de atentate, mai multe birouri de vot fiind vizate, precum şi reuniuni electorale.

În acest context, există temeri că noi atacuri ar putea avea loc chiar în ziua scrutinului.

Violenţele sunt susţinute de diviziunile religioase, profunde în Irak, care, de altfel, au fost exploatate de numeroşi candidaţi în campania electorală. Suniţii, aflaţi la putere zeci de ani, înainte de îndepărtarea regimului condus de Saddam Hussein, în 2003, se consideră marginalizaţi de autorităţile de la Bagdad, dominate de şiiţi.

- Cum este împărţită puterea?

Potrivit unui compromis între partidele politice irakiene, principalele trei funcţii în stat sunt împărţite între kurzi, care deţin Preşedinţia, şiiţi, care numesc premierul, şi suniţi, din partea cărora este desemnat preşedintele Parlamentului.

Această împărţire riscă să fie subminată în urma alegerilor legislative, în condiţiile în care membrii Parlamentului urmează să-l aleagă pe şeful statului.

Potrivit Constituţiei, după două mandate, Jalal Talabani, actualul preşedinte, kurd, nu mai poate fi reales, iar suniţii au cerut să deţină preşedinţia Irakului.

De altfel, preşedintele Talabani primeşte îngrijiri medicale într-un spital din Germania din decembrie 2012, în urma unui accident cerebral.

- Care sunt influenţele din afara ţării?

Irakul reprezintă o miză geopolitică importantă pentru ţările vecine - Iran şi Siria.

Statele Unite, ale căror trupe au părăsit Irakul la sfârşitul lui 2011, au pierdut influenţa politică asupra Bagdadului, dar menţin un control strâns asupra capacităţilor de înarmare ale ţării.

În schimb, Iranul are o influenţă importantă în alegerea premierului irakian şi este acuzat frecvent că finanţează partidele din Irak.

La rândul său, premierul Nuri al-Maliki acuză frecvent războiul civil din Siria pentru violenţele din Irak.