ANALIZĂ: Lumea primeşte cu entuziasm apropierea istorică între Statele Unite şi Cuba

Unul dintre principalii artizani ai acestei normalizări, Papa Francisc, a fost primul, miercuri, care a salutat „decizia istorică”, anunţată puţin mai devreme simultan la Washington şi la Havana de către preşedintele american Barack Obama şi liderul cubanez Raul Castro.

„Sfântul Părinte doreşte să-şi exprime marea satisfacţie pentru decizia istorică a Guvernelor Statelor Unite şi Cubei privind stabilirea relaţiilor diplomatice, cu scopul de a depăşi, în interesul propriilor cetăţeni, dificultăţile care au marcat istoria recentă”, se arată într-un comunicat al Vaticanului.

Sfântul Scaun a confirmat că a primit în octombrie delegaţii ale celor două ţări, cărora le-a oferit „bunele sale oficii pentru a favoriza un dialog constructiv pe teme delicate”.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan: Parteneriatul strategic cu Statele Unite a fost şi va rămâne un pilon al politicii externe

Canada, care a fost, începând din iunie 2013, „gazda unor oficiali de rang înalt ai Statelor Unite şi Cubei”, a felicitat, de asemenea, cele două Guverne „pentru dialogul lor şi negocierile (…) care vor conduce la relaţii normale”, a anunţat premierul Stephen Harper, a cărui ţară nu a întrerupt niciodată relaţiile diplomatice cu Cuba după revoluţia din 1959.

Ţările din America Latină, reunite în Argentina pentru al 47-lea summit Mercosur, au salutat acest pas spre pace pe continent. Chiar şi criticul cel mai acerb al Washingtonului, preşedintele venezuelean Nicolas Maduro li s-a alăturat pentu a saluta această „rectificare istorică”.

„Gestul lui Obama este curajos şi necesar pentru istorie”, a apreciat Maduro, văzând în acesta o „victorie a moralei”, o „victorie a lui Fidel” Castro, o victorie „istorică a poporului cubanez”.

Lăsând la o parte, pentru moment, resentimentul lor faţă de marele vecin din Nord, ministrul ecuadorian de Externe a felicitat pe Twitter „Cuba şi Statele Unite pentru acordurile obţinute”, în timp ce omologul său chilian şi-a exprimat speranţa că acest „început al sfârşitului Războiului Rece pe continentul american” va permite „o normalizare (a relaţiilor) care”, potrivit lui, „va face bine întregii regiuni”.

Mai la sud de Washington, mulţi speră că această apropiere cu Cuba, după o jumătate de secol de linişte diplomatică, „deschide poarta ca, într-un viitor, sper, apropiat, să ne împlinim visul de a avea un continent unde predomină pacea totală între naţiuni şi în cadrul acestora”, a afirmat Juan Manuel Santos, preşedintele Columbiei, marele aliat al Statelor Unite în regiune.

În Europa, Germania a salutat „o veste foarte bună în aceste vremuri bogate în conflicte”, amintind că, în 2013, Uniunea Europeană a deschis deja un dialog cu Cuba, în special pentru ameliorarea drepturilor omului.

Franţa, foarte implicată în apropierea Bătrânului Continent de Havana, şi-a exprimat speranţa că această normalizare va conduce la „anularea, în cele din urmă, a embargoului impus acestei ţări”, a declarat ministrul francez de Externe, Laurent Fabius.

„Acordul (dintre Washington şi Havana) este foarte important. După 50 de ani, cele două ţări restabilesc pe deplin relaţiile diplomatice şi o parte a embargoului va fi relaxată”, a rezumat omologul său spaniol, José Manuel Garcia-Margallo, salutând o „informaţie aducătoare de speranţă”.

Reacţiile cele mai virulente au venit din Statele Unite. Aleşi democraţi şi republicani partizani izolării Cubei au deplâns decizia lui Barack Obama care ar putea relaxa embargoul impus de John F. Kennedy în 1962. Şi exilaţi cubanezi din Miami au denunţat „o trădare” a preşedintelui american.