ANALIZĂ: Obama schimbă tonul în lupta împotriva încălzirii globale în privinţa centralelor pe cărbune

Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) urmează să dezvăluie luni propuneri în vederea reducerii drastice a emisiilor de CO2 pentru ansamblul centralelor termice existente, care reprezintă 40% din totalul emisiilor în Statelor Unite.

În pofida faptului că gazele naturale capătă tot mai mult teren, cărbunele rămâne o componentă centrală a peisajului energetic american. El este extras în 25 de state, cu Wyoming pe primul loc, urmat de West Virginia, Kentucky, Pennsylvania şi Illinois.

Sute de centrale pe cărbune, repartizate pe întregul teritoriu american, furnizează aproximativ 37% din electricitatea ţării, devansând gazele naturale (30%) şi domeniul nuclear (19%).

Calendarul exact şi amploarea măsurilor nu sunt cunoscute încă, însă Washingtonul va stabili obiectivele de reducere a emisiilor pentru fiecare stat american în parte, lăsându-le ulterior o mare marjă asupra modului în care le vor atinge.

Potrivit Wall Street Journal (WSJ), EPA va propune, pentru centralele existente, o reducere cu 30% a emisiilor de CO2 până în 2030, raportat la nivelul din 2005. Cotidianul, care citează surse apropiate de dosar, afirmă că obiectivul cuantificat ar putea varia în funcţie de stat, dar media naţională va fi de 30% la orizontul lui 2030.

"Există, în ţară, numeroase centrale pe cărbune care sunt vechi şi ineficiente. Noile norme vor avea un impact asupra arbitrajelor viitoare în privinţa închiderii", apreciază Kevin Kennedy, de la World Resources Institute (WRI), cu sediul la Washington.

Încălzirea globală este un dosar sensibil din punct de vedere politic în Statele Unite. Republicanii, care deţin controlul asupra unei părţi a Congresului, se opun oricărei legi noi, unii contestând realitatea schimbărilor climatice, alţii responsabilitatea activităţilor umane.

Paralizată la nivel legislativ, Casa Albă a decis să acţioneze la nivelul reglementărilor, prin intermediul EPA, sprijinindu-se pe legea privind proprietatea asupra aerului (Clean Air Act), o abordare criticată de către unii industriaşi, care agită spectrul pierderilor masive de locuri de muncă.

Această iniţiativă în domeniul cărbunelui, care vizează promovarea energiei regenerabile (solară, eoliană) şi eficienţa energetică, se înscrie în cadrul unui vast plan privind climatul anunţat în urmă cu un an de către Barack Obama. El s-a angajat, în 2009, să reducă, până în 2020, emisiile ameriane de gaze cu efect de seră la 17% raportat la nivelul din 2005.

- Blocaj la tribunale sau în Congres?

Între pistele avute în vedere se află crearea unui sistem de cote de emisii de CO2, cu scopul de a încuraja grupurile din sectorul energetic să investească în domeniul energiei alternative sau în tehnologie mai puţin poluantă. Astfel, cei care emit peste plafonul stabilit sunt obligaţi să cumpere cote suplimentare de pe piaţă, iar cei care poluează mai puţin pot, invers, să vândă.

O piaţă regională există deja în nord-estul Statelor Unite şi la ea participă aproximativ zece state, din Maine şi până în Maryland. O iniţiativă similară a fost lansată în California.

Obama, care a făcut din lupta împotriva încălzirii globale una dintre promisiunile sale centrale în campania din 2008, a încercat să creeze acest sistem de cote la nivel federal, dar s-a lovit de ostilitatea Congresului, în care proiectul de lege a fost respins.

În discursul săptămânal susţinut sâmbătă, el şi-a apărat abordarea privind reglementarea, subliniind că schimbările climatice nu sunt "o ameninţare îndepărtată", ci o realitate. "Limităm cantităţile de produse chimice toxice - ca mercurul, sulful şi arsenicul - pe care centralele le pot deversa în apă sau emite în aer. Însă ele pot emite cantităţi nelimitate de CO2 în aer. Acest lucru nu are sens", a apreciat şeful statului.

În opinia lui Alden Meyer, de la Union of Concerned Scientists, introducerea unor norme în domeniul centralelor termice, "piesa centrală" a strategiei de mediu a lui Obama, va fi scrutată cu o atenţie enormă în străinătate, odată cu apropierea Conferinţei internaţionale asupra mediului de la Paris, în 2015.

Pe fond, dar şi prin reacţiile pe care le va provoca în rândul clasei politice şi cadrul societăţii americane, "această iniţiativă va urma, oare, tentativele de blocare în tribunale sau în Congres? Va fi ea susţinută de noul preşedinte?", se întreabă acesta.

Întrebat despre viitorul anunţ, republicanul John Boehner, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, a declarat că nu este "calificat să vorbească despre cauze ştiinţifice ale schimbării climatice". "Dar sunt suficient de priceput să înţeleg că toate iniţiativele acestei administraţii cu privire la schimbările climatice fac rău economiei noastre şi ucid locurile muncă americane", a adăugat el.