ANALIZĂ: Statele Unite cer contribuţii suplimentare, dar menţin angajamentele faţă de Europa. Berlinul: NATO este utilă şi Washingtonului

Prezent la Conferinţa pentru Securitate desfăşurată la München, vicepreşedintele Statelor Unite, Michael Pence, a dat asigurări că "America este cel mai puternic aliat al Europei şi va fi mereu".

"Astăzi, în numele preşedintelui Donald Trump, vă ofer această garanţie: Statele Unite ale Americii susţin cu putere NATO şi vor fi neclintite în angajamentul faţă de această alianţă transatlantică", a afirmat Mike Pence. "Am fost loiali generaţii întregi şi, dacă menţineţi încrederea în noi în timpul mandatului preşedintelui Trump, vom menţine permanent încrederea în dumneavoastră", a adăugat Mike Pence, subliniind că "relaţia durabilă" dintre SUA şi Europa "nu a fost construită doar pe forţa armelor", ci şi pe valori şi principii precum "libertatea, democraţia, justiţia şi statul de drept".

APEL pentru CREŞTEREA CONTRIBUŢIILOR în cadrul NATO

În acelaşi timp, Mike Pence a reiterat solicitarea Washingtonului pentru creşterea contribuţiilor comune în domeniul apărării. "Apărarea Europei necesită angajamentul dumneavoastră în aceeaşi măsură cu al nostru. Promisiunea de suportare în mod echitabil a sarcinii apărării comune nu a fost îndeplinită de prea mulţi şi de prea mult timp, situaţie care erodează fundamentul alianţei noastre. Ca să fiu foarte clar: preşedintele Statelor Unite se aşteaptă ca aliaţii să se ţină de cuvânt. A venit momentul să se facă mai mult", a subliniat Mike Pence.

"Vicepreşedintele Mike Pence afirmă că Statele Unite vor fi neclintite în angajamentul faţă de Alianţa Nord-Atlantică, dar a cerut Europei să suplimenteze cheltuielile pentru apărare, acesta fiind unul dintre cele mai clare eforturi ale Administraţiei Trump de a oferi asigurări partenerilor preocupaţi", notează publicaţia The Wall Street Journal.

GARANŢII pentru ROMÂNIA şi EUROPA DE EST

De altfel, Statele Unite au oferit garanţii şi privind menţinerea capacităţilor militare în Europa de Est, inclusiv în România.

Prezenţa militară americană în ţări est-europene, inclusiv în România, are scop pur defensiv, a afirmat secretarul american al Apărării, James Mattis, prezent şi el la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen. "În momentul actual, suntem implicaţi în eforturi de a garanta că Alianţa Nord-Atlantică este relevantă şi pregătită pentru înfruntarea provocărilor. Statele Unite transferă unităţi militare în ţările baltice, dar şi în Polonia, România şi Bulgaria, în cadrul Operaţiunii «Determinare Atlantică» («Atlantic Resolve»)", a declarat James Mattis, citat de Agenzia Nova. Alianţa Nord-Atlantică a decis, în iulie 2016, consolidarea prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice în scopul descurajării Rusiei.

La rândul său, vicepreşedintele Mike Pence a cerut Rusiei să contribuie la detensionarea conflictului din estul Ucrainei şi să aplice în totalitate Acordul Minsk. "Trebuie să ştiţi acest lucru: Statele Unite vor continua să tragă Rusia la răspundere, chiar dacă suntem în căutarea unor poziţii comune pe care preşedintele Donald Trump crede că le putem găsi", a insistat Michael Pence, citat de site-ul agenţiei Reuters.

REPLICA ANGELEI MERKEL

Puterea Statelor Unite creşte şi datorită Alianţei Nord-Atlantice, a afirmat cancelarul Germaniei, Angela Merkel, comentând afirmaţiile preşedintelui Donald Trump că NATO ar fi "desuetă", liderul de la Berlin părând să ignore apelurile Washingtonului privind creşterea bugetului pentru apărare. Întrebată, într-o conferinţă de presă despre afirmaţiile lui Donald Trump că Alianţa Nord-Atlantică ar fi "desuetă", Angela Merkel a afirmat vineri seară: "Trebuie să fim conştienţi cu toţii de valoarea NATO. Eu cred că puterea Statelor Unite creşte şi datorită Alianţei Nord-Atlantice. Alianţa Nord-Atlantică este importantă şi pentru Statele Unite".

Referindu-se solicitările în sensul suplimentării bugetului pentru apărare până la nivelul de 2% din PIB, Angela Merkel a amintit că Berlinul a sporit treptat cheltuielile pentru apărare, precizând că ţinta de 2% din PIB va fi atinsă în 2024. "Pentru sporirea securităţii sunt necesare şi planuri de asistenţă pentru dezvoltare, precum şi măsuri de prevenire a crizelor", a subliniat Angela Merkel.

Statele Unite ar putea revizui angajamentele în cadrul Alianţei Nord-Atlantice în cazul în care celelalte state membre NATO nu vor contribui mai mult la apărarea comună, avertizase secretarul american al Apărării, James Mattis: "Sunt dator să vă ofer claritate asupra realităţii politice din Statele Unite şi să afirm o solicitare corectă din partea ţării mele la nivel concret. America îşi va respecta responsabilităţile, dar, dacă naţiunile dumneavoastră nu vor să vadă America temperând angajamentele în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, fiecare dintre capitale trebuie să arate propria susţinere pentru apărarea noastră comună. Contribuabilii americani nu mai pot purta în continuare sarcina unei cote disproporţionate în apărarea valorilor occidentale. Cetăţenilor americani nu poate să le pese de securitatea copiilor dumneavoastră mai mult decât dumneavoastră. Ignorarea capacităţii militare de reacţie demonstrează lipsă de respect pentru noi înşine, pentru Alianţă şi pentru libertăţile moştenite, care acum sunt în mod clar ameninţate. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un pilon fundamental pentru Statele Unite".

Şeful Pentagonului se referă la angajamentele generale în materie de apărare făcute de fiecare stat în cadrul NATO, dar în special la nivelul bugetelor naţionale pentru apărare, care ar trebui să depăşească 2% din PIB în toate statele membre. În prezent, doar cinci dintre cele 28 de state membre NATO alocă cel puţin 2% din PIB apărării - Statele Unite, Marea Britanie, Estonia, Polonia şi Grecia. Vineri, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat România pentru eforturile depuse în vederea creşterii bugetului pentru apărare la 2% din PIB anul acesta, spunând că Bucureştiul este un exemplu pentru alţi aliaţi.

Jens Stoltenberg a îndemnat, marţi, statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice să suplimenteze bugetele alocate apărării, în contextul "tensiunilor" internaţionale: "Împărţirea sarcinilor în mod echitabil şi suplimentarea bugetelor pentru apărare reprezintă susţinerea alianţei transatlantice. Dacă reducem bugetele pentru apărare în perioadele în care tensiunile se diminuează, trebuie să fim capabili să le suplimentăm când tensiunile cresc, aşa cum se întâmplă acum. Nu ne aşteptăm ca toţi aliaţii să atingă imediat nivelul de 2%, dar ne aşteptăm să oprească reducerile bugetare".

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a părut să condiţioneze solidaritatea la nivelul NATO de creşterea proporţională a contribuţiilor tuturor statelor membre. Statele Unite se află pe primul loc în domeniul cheltuielilor pentru apărare, având un buget militar mai mare decât totalul celorlalte ţări membre, echivalentul a 3,61% din PIB-ul american.

Citeşte şi: VIDEO Cel puţin un mort şi zeci de răniţi după ce un tren de călători a deraiat în Belgia -surse

Citeşte şi: Geert Wilders promite, la începerea campaniei electorale, că va elimina "pleava marocană" din Olanda

Citeşte şi: Coaliţia internaţională condusă de SUA anunţă distrugerea unui centru de comandă Stat Islamic în Irak

Citeşte şi: Zeci de persoane, arestate în Turcia după atentatul atribuit PKK soldat cu doi morţi şi 17 răniţi

Citeşte şi: Angela Merkel respinge din nou criticile SUA: Există o "problemă" cu valoarea euro. Politicile Băncii Centrale Europene sunt adaptate anumitor ţări, nu Germaniei