Aproape 90 la sută dintre orăşenii europeni sunt expuşi la un nivel prea mare de poluare

"Mari părţi din populaţie nu locuiesc într-un mediu sănătos (...). Europa trebuie să dea dovadă de ambiţie şi să meargă mai departe decât legislaţia pe care a pus-o în aplicare" şi care este mai puţin strictă în comparaţie cu recomandările OMS, apreciază directorul executiv al EEA, Hans Bruyninckx.

Emisiile de particule PM10 (al căror diametru este mai mic de 10 microni) şi PM 2,5 s-au diminuat cu 14% şi, respectiv, 16% în Uniunea Europeană (UE) în perioada 2002-2011, anunţă raportul EEA.

Însă, în 2011, 33% dintre orăşenii UE locuiau în zone unde concentraţiile maxime autorizate de PM10 pe 24 de ore au fost depăşite.

Dacă sunt luate în considerare normele OMS, care nu au un caracter obligatoriu, proporţia creşte la 88% din populaţia urbană.

Particulele, dintre care cele mai fine ajung în plămâni şi sânge, cauzează boli respiratorii şi cardiovasculare. PM10 sunt emise în principal în urma unor procese mecanice precum activităţile de construcţie, în timp ce PM 2,5, în urma combustiei (lemnului, carburanţilor, etc.).

Pe de altă parte, 98% din populaţia urbană era expusă, în 2011, la concentraţii de ozon superioare celor recomandate de OMS. Ozonul rezultă din transformarea, sub efectul razelor solare, a emisiilor din traficul rutier şi activităţile industriale, şi este iritant pentru căile respiratorii.

Un studiu european publicat marţi de Lancet Respiratory Journal, bazat pe 14 studii efectuate în 12 ţări pe un eşantion de 74.000 de femei, arată că o expunere, chiar mai slabă, la particule PM 2,5 creşte semnificativ riscul de a naşte bebeluşi cu greutate scăzută.

Această greutate scăzută, estimată la cel puţin 2,5 kilograme după 37 de săptămâni de sarcină, poate provoca probleme respiratorii în copilărie şi dificultăţi cognitive.

UE a fixat o limită de 25 de micrograme pe metru cub în medie, pe an, pentru PM 2,5, în timp ce OMS recomandă maxim 10 micrograme.

Orice creştere cu 5 micrograme pe metru cub sporeşte cu 18% riscul producerii unei greutăţi scăzute la naştere, potrivit studiului.