Deşi nu va exista nicio concluzie formală privind China, faptul că liderii UE au acceptat să discute despre China, cu doar o zi înainte de ascensiunea aşteptată a preşedintelui Xi Jinping la un al treilea mandat, într-o demonstraţie a controlului ferm al puterii sale la Beijing, arată îngrijorarea tot mai mare pe care Europa o are faţă de ceea ce numeşte un rival sistemic.
Înăsprirea tonului, potrivit premierului finlandez Sanna Marin, este un rezultat direct al trezirii Europei provocate de războiul rusesc din Ucraina, informează POLITICO.
„Aştept discuţia strategică despre China. Cred că este una foarte importantă, ar trebui să discutăm mai mult despre dependenţele europene, mai ales când vine vorba de noile tehnologii sau cunoştinţe„, a declarat ea, cu câteva momente înainte de a intra în şedinţă.
„Vedem acum cât de problematic este faptul că suntem atât de dependenţi de energia rusească, iar Rusia foloseşte energia ca armă împotriva Europei. Aşadar, cred că este foarte important să discutăm astăzi despre China„, a adăugat ea.
Omologul ei belgian, Alexander De Croo, a cerut o regândire a relaţiei globale dintre UE şi Beijing.
„Pe anumite subiecte, China este un partener, cum ar fi schimbările climatice. În unele domenii este un concurent – este un concurent acerb. În unele domenii vedem, de asemenea, că are un comportament ostil. Întreaga întrebare este: Evaluăm bine în ce domenii evaluăm bine ce tip de relaţie avem?„. a declarat De Croo. „Şi în trecut, cred că am fost puţin prea mulţumiţi ca ţări europene. Cred că în ultimele luni am înţeles că în multe domenii pur economice, geopolitica joacă, de asemenea, … un rol„.
Între timp, ţările baltice sunt sceptice cu privire la planul cancelarului german Olaf Scholz de a face o călătorie solo în China luna viitoare.
„Cel mai bine este să ne ocupăm de China atunci când suntem 27, nu când suntem … unu la unu, faţă de China„, a declarat Krišjānis Kariņš, prim-ministrul leton. Omologul său estonian, Kaja Kallas, a urmat o linie similară: „Mesajul meu cu privire la China este că ar trebui să tratăm cu China în formatul 27+1. Suntem puternici atunci când suntem uniţi când vorbim cu marile puteri”.
În afară de călătoria sa la Beijing – în cadrul căreia intenţionează să aducă şi o delegaţie de afaceri – Scholz se află, de asemenea, sub presiune internă deoarece Verzii, care controlează şase ministere, se opun faţă de un acord propus de gigantul maritim de stat Cosco din China pentru a achiziţiona o parte din portul Hamburg.
În cadrul unei audieri parlamentare care a abordat o serie de probleme de securitate, şefii agenţiilor germane de informaţii externe şi interne au declarat că nu pot face o evaluare publică a ofertei Cosco, dar, în general, au îndemnat la prudenţă.
„Suntem foarte, foarte critici cu privire la participarea Chinei la infrastructura critică”, a declarat şeful serviciului de informaţii externe (BND), Bruno Kahl, în cadrul unei audieri parlamentare, menţionând că un port ar trebui să fie considerat infrastructură critică, astfel încât orice posibilă investiţie ar trebui să fie analizată foarte atent.
Şeful serviciului de informaţii interne al Germaniei, Thomas Haldenwang, a declarat că mizele în infrastructura critică ar putea deschide, de asemenea, uşa pentru sabotaj şi influenţarea opiniei publice.
„Când vorbesc cu partenerii străini despre China, ei spun întotdeauna: Rusia este furtuna, China este schimbarea climatică”, a spus el. „Aşa că va trebui să ne pregătim pentru această schimbare climatică în următorii ani”.