Bilianţul confruntărilor militare dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah a ajuns la 242 de morţi

Confruntările militare dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah s-au soldat până acum cu cel puţin 242 de morţi, conform Agenţiei France-Presse şi cotidianului Le Monde.

Luptele continuă de o săptămână, iar tensiunile par să se amplifice. Duminică, au fost semnalate raiduri aeriene în Stepanakert, principalul oraş din Nagorno-Karabah.

Armenia a confirmat duminică moartea a încă 51 de militari din Nagorno-Karabah, astfel că bilanţul oficial a ajuns la 242 de morţi: 209 militari din Nagorno-Karabah, 14 civili armeni şi 19 civili din Azerbaidjan. Armata azeră nu a transmis bilanţul victimelor. Alte sute de persoane au fost rănite în confruntări.

Bilanţul ar putea fi mult mai grav, în contextul în care Armenia susţine că au fost ucişi 3.000 de militari azeri, iar Azerbadjanul afirmă că a omorât 2.300 de militari armeni.

Administraţia din Azerbaidjan susţine că a "cucerit noi poziţii" în luptele pentru obţinerea controlului asupra enclavei Nagorno-Karabah. "Le cerem forţelor armene să se retragă din teritoriile ocupate. Vom reinstaura controlul asupra teritoriilor noastre, este dreptul nostru legitim şi obiectivul nostru istoric. Problema din Nagorno-Karabah trebuie rezolvată acum", a afirmat Ilham Aliyev, preşedintele Azerbaidjanului.

"Armenia se confruntă probabil cu cel mai decisiv moment al istoriei sale", a declarat, la rândul său, premierul Nikol Pachinian.

"A început ultima luptă pentru Nagorno-Karabah", a afirmat liderul regiunii separatiste, Arayik Haroutiounian.

Cele două părţi beligerante au ignorat până acum apelurile internaţionale de încetare a ostilităţilor. Rusia, Statele Unite şi Franţa au solicitat fără succes un armistiţiu, în timp ce depun eforturi de mediere prin intermediul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Iranul a avertizat sâmbătă să fie evitate incursiunile pe teritoriul său, în contextul în care mai multe obuze au căzut în sate iraniene situate în apropierea frontierei.

Conform organizaţiei Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), Turcia, care susţie Azerbaidjanul, a transferat din Siria 1.200 de insurgenţi în Nagorno-Karabah, pentru a ajuta armata azeră.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat că 300 de islamişti au părăsit Siria pentru a merge în Azerbaidjan.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a respins, joi seară, apelul Statelor Unite, Rusiei şi Franţei de încetare a confruntărilor în regiunea Nagorno-Karabah, acuzând cele trei ţări că au neglijat zeci de ani conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan. "Dat fiind că Statele Unite, Rusia şi Franţa au neglijat această problemă de aproape 30 de ani, este inacceptabil să se implice în eforturile de ajungere la un armistiţiu", a declarat Recep Tayyip Erdogan. Liderul de la Ankara a afirmat că un armistiu durabil poate fi obţinut doar dacă "forţele de ocupaţie armene" se retrag din Nagorno-Karabah.

Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă a etnicilor armeni, s-a desprins de Azerbaidjan în anii 1990, într-un conflict soldat cu circa 30.000 de morţi.

Administraţia Vladimir Putin a cerut, marţi, Turciei să nu mai încurajeze conflictul militar în regiunea Nagorno-Karabah şi să depună eforturi pentru un armistiţiu între Armenia şi Azerbaidjan. "Îndemnăm toate ţările, mai ales parteneri precum Turcia, să facă tot posibilul pentru a se ajunge la un armistiţiu şi la soluţionarea pe cale paşnică a conflictului", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Franţa şi Turcia se acuză reciproc de alimentarea conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah. După ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat susţinerea Azerbaidjanului, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a subliniat că Turcia va face "ce este necesar" dacă Guvernul azer va solicita ajutor. Cavasoglu a avertizat că solidaritatea Franţei cu Armenia echivalează cu susţinerea ocupaţiei armene în Azerbaidjan. Luptele se vor încheia dacă forţele armene "se retrag de pe teritoriul nostru", a afirmat, la rândul său, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, mulţumind Turciei pentru susţinere.

În replică, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a declarat preocupat de "mesajele beligerante" ale Turciei. Această atitudine "elimină practic orice inhibiţie a Azerbaidjanului în recucerirea regiunii Nagorno-Karabah. Iar noi nu acceptăm aşa ceva", a declarat Macron.