Preşedintele Cehiei anunţă mutarea sediului ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim/ Guvernul de la Praga nu confirmă un program concret

Milos Zeman a explicat că mutarea sediului misiunii diplomatice se va face în trei etape: un consulat onorific va fi deschis în Ierusalim în luna mai, după care vor fi transferate sediile altor reprezentanţe, iar la final cel al ambasadei.

Ministerul ceh de Externe a explicat că deschiderea unui consulat şi a unui centru cultural ceh în Ierusalim reprezintă etape premergătoare mutării ambasadei, dar nu a confirmat un program concret.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, i-a trimis o scrisoare de mulţumire preşedintelui Cehiei, exprimând speranţa că noua ambasadă din Ierusalim va fi inaugurată până la sfârşitul acestui an.

Premierul în exerciţiu al Cehiei, Andrej Babis, a explicat acum câteva zile că prezenţa diplomatică cehă va fi intensificată în Ierusalim, dar reprezentarea va rămâne deocamdată la nivelul de consulat onorific.

Guvernul României a semnalat intenţia de mutare a sediului ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Reprezentanţii Guvernului susţin că memorandumul privind mutarea ambasadei României din Israel în Ierusalim a fost înaintat de Ministerul Afacerilor Externe la categoria "Documente confidenţiale" şi îşi va păstra caracterul până la o decizie finală. În schimb, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu a fost consultat cu privire la o posibilă mutare a ambasadei în Ierusalim.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat în decembrie 2017 decizia controversată de a considera oraşul Ierusalim drept capitala Israelului şi, implicit, de a muta acolo ambasada SUA. Decizia lui Donald Trump a fost criticată dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase ţări musulmane, de Adunarea Generală ONU, Uniunea Europeană şi Rusia.

Ulterior, pe fondul criticilor, preşedintele SUA a încercat să îşi nuanţeze poziţia privind statutul Ierusalimului, refuzând să excludă posibilitatea împărţirii oraşului şi explicând că israelienii şi palestinienii trebuie să stabilească frontierele în oraş. Liderul de la Casa Albă a transmis Israelului că pacea necesită "compromisuri dure".

Israelul consideră oraşul Ierusalim drept capitala sa eternă şi indivizibilă, potrivit terminologiei utilizate de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian. Israelul a anexat Ierusalimul de Est, dar marile puteri şi Naţiunile Unite nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului oraş, subliniind că zonele trebuie negociate. Statele Unite sunt prima naţiune care îşi mută ambasada în Israel la Ierusalim. Decizia lui Donald Trump privind Ierusalimul a fost criticată dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase ţări musulmane, de Uniunea Europeană şi Rusia.

UE a exprimat "preocupări grave" în legătură cu decizia lui Donald Trump, avertizând că măsura este o încălcare a unei rezoluţii ONU

Uniunea Europeană consideră că oraşul Ierusalim trebuie să rămână capitala comună a Israelului şi a viitorului stat palestinian. Uniunea Europeană a exprimat "preocupări grave" în legătură cu decizia lui Donald Trump, avertizând că măsura, o încălcare a unei rezoluţii ONU, riscă să afecteze perspectivele de pace între israelieni şi palestinieni. "Uniunea Europeană exprimă preocupări grave legate de anunţul făcut de preşedintele SUA, Donald Trump, privind oraşul Ierusalim şi privind repercusiunile pe care le-ar putea avea asupra perspectivelor de pace. Poziţia UE este neschimbată. Trebuie îndeplinite aspiraţiile ambelor părţi şi trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru stabilirea statutului Ierusalimului ca viitoare capitală a ambelor state", israelian şi palestinian, a reacţionat în decembrie 2017 Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate. "Uniunea Europeană şi statele membre vor continua să respecte consensul internaţional privind oraşul Ierusalim, prevăzut, între altele, în Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU 478; aici sunt prevederi privind sediile misiunilor diplomatice până la soluţionarea statutului definitiv al oraşului Ierusalim", a precizat atunci Federica Mogherini, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE). "Uniunea Europeană îndeamnă toate părţile să dea dovadă de calm şi de reţinere pentru a evita escaladarea conflictului. Trebuie să ne concentrăm în continuare pe crearea condiţiilor pentru negocieri directe şi consistente (...). UE reiterează angajamentul ferm în favoarea soluţiei a două state", israelian şi palestinian, sublinia Federica Mogherini.

În aprilie 2017, Rusia a exprimat preocupare privind stagnarea procesului de pace israelo-palestinian, reiterând susţinerea pentru soluţia coexistenţei a două state, anunţând recunoaşterea Ierusalimului de Vest capitală a Israelului şi propunând Ierusalimul de Est drept capitală a viitorului stat palestinian.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat în decembrie 2017, cu o largă majoritate, un proiect de rezoluţie care condamnă decizia preşedintelui SUA, Donald Trump, de recunoaştere a oraşului Ierusalim drept capitală a Israelului. Dintre cele 193 de state membre, 128 au votat în favoarea proiectului de rezoluţie care condamnă decizia lui Donald Trump privind Ierusalimul, iar nouă ţări, inclusiv Statele Unite şi Israelul, au votat împotrivă. Treizeci şi cinci de ţări s-au abţinut de la vot. Rezoluţia Adunării Generale ONU nu are caracter legal obligatoriu. Mahmud Abbas, preşedintele Autorităţii Palestiniene, a catalogat decizia drept o "victorie pentru Palestina". Un proiect similar dezbătut în Consiliul de Securitate ONU a fost blocat prin veto de Statele Unite.

Un ministru israelian a intuit o altă strategie a preşedintelui SUA: Donald Trump a sugerat că Ierusalimul poate fi împărţit /Israelul nu va accepta

Zeev Elkin, un membru al Guvernului Benjamin Netanyahu, remarcase din decembrie 2017 că Donald Trump nu a oferit asigurări că Ierusalimul nu va fi împărţit, observând că preşedintele SUA sugerase că o parte a oraşului ar putea intra sub control palestinian în urma negocierilor, ceea ce Israelul nu va accepta. Zeev Elkin, ministrul israelian pentru Afacerile Ierusalimului, a observat că Donald Trump a evitat să descrie Ierusalimul ca fiind capitala indivizibilă şi eternă a Israelului, o terminologie utilizată de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian. "Cred că (Donald Trump -n.red.) a evitat în mod premeditat aceste referiri în discursul său. Ba chiar a sugerat că frontierele Ierusalimului vor fi stabilite ca rezultat al negocierilor, ceea ce presupune posibilitatea unei divizări", a declarat Zeev Elkin, citat de postul de radio Tel Aviv 102 FM şi de cotidianul Jerusalem Post.

Zona de est a oraşului Ierusalim este un subiect extrem de sensibil, în contextul în care găzduieşte locuri sfinte pentru mozaism, creştinism şi mahomedanism.

Într-adevăr, Donald Trump a subliniat că hotărârea privind Ierusalimul nu reprezintă "asumarea unei poziţii în problemele statutului final", nici asupra "frontierelor specifice ale suveranităţii israeliene asupra Ierusalimului" ori asupra "soluţionării frontierelor contestate". "Aceste chestiuni depind de părţile implicate", a insistat Donald Trump, reiterând că Washingtonul încă vrea ca palestinienii şi israelienii să ajungă la "soluţia coexistenţei a două state". Zeev Elkin a explicat că "ar fi fost foarte fericit" dacă Donald Trump ar fi descris Ierusalimul ca fiind capitala indivizibilă a Israelului. Ministrul israelian a exclus orice posibilitate de împărţire a Ierusalimului. "Acesta este un factor foarte, foarte important, şi, în momentul de faţă, nu am niciun dubiu că Israelul nu va accepta divizarea. Iar actualitatea este ceea ce contează", a subliniat Zeev Elkin.

În declaraţiile oficiale făcute după anunţul lui Donald Trump din decembrie 2017, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a insistat că Ierusalimul nu va fi divizat. Dar ambasadorul Israelului în SUA, Ron Dermer, a admis că recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului nu exclude posibilitatea suveranităţii palestiniene asupra unor zone ale oraşului. "Toate planurile de pace elaborate până acum considerau Ierusalimul drept capitală a Israelului. Există planuri în care se sugerează ca Ierusalimul să fie capitala ambelor state, ceea ce este altă chestiune", a explicat Ron Dermer.

La începutul mandatului, preşedintele Donald Trump a exprimat intenţia relansării rapide a procesului de pace israelo-palestinian, în timp ce Mahmud Abbas, liderul Autorităţii Palestiniene, a cerut, la Casa Albă, încetarea "ocupaţiei", pledând pentru coexistenţa a două state, palestinian şi israelian. Donald Trump l-a primit în mai 2017, la Casa Albă, pe Mahmud Abbas, aceasta fiind prima întâlnire oficială a celor doi lideri. Donald Trump a cerut relansarea negocierilor de pace între Israel şi palestinieni şi semnarea unui acord, fără însă a oferi detalii despre modul în care se poate ajunge la soluţionarea conflictului. "Sincer, nu cred că este ceva atât de dificil aşa cum au crezut oamenii ani întregi. Avem nevoie de voinţa ambelor părţi. Credem că Israelul vrea acest lucru, credem că Mahmud Abbas vrea, dacă vreţi amândoi vom ajunge la un acord. Vom face acest lucru, sunt şanse foarte mari", a afirmat atunci Donald Trump. "Am discutat cu Benjamin Netanyahu şi cu mulţi lideri israelieni, vom iniţia un proces care sperăm să conducă la pace; am auzit mereu că cel mai dificil acord ar fi cel între israelieni şi palestinieni; să demonstrăm contrariul", a adăugat Donald Trump. La rândul său, Mahmud Abbas a evidenţiat angajamentul pentru ajungerea la un acord de pace bazat pe înfiinţarea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul conform frontierelor din anul 1967. "Noi suntem deschişi noilor oportunităţi pentru pace. A venit vremea ca Israelul să înceteze ocupaţia", a afirmat Mahmud Abbas.

În februarie 2017, Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Benjamin Netanyahu. Cu acea ocazie, preşedintele american a evidenţiat relaţia specială a Statelor Unite cu Israelul, promiţând acţiuni pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian şi îndemnându-l pe premierul israelian să limiteze activităţile de colonizare în Cisiordania. "Statele Unite şi Israelul au o relaţie de nedespărţit. Statele Unite vor încuraja pacea şi un acord de pace major. Însă părţile implicate trebuie să negocieze direct un astfel de acord", a adăugat Donald Trump, notând că Israelul se confruntă cu grave provocări de securitate şi reiterând că acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul este "unul dintre cele mai proaste". În acelaşi timp, Donald Trump l-a îndemnat pe Benjamin Netanyahu să limiteze activităţile de colonizare în Cisiordania. "Aş vrea să văd limitarea puţin a colonizării", a subliniat liderul de la Casa Albă. Întrebat dacă preferă soluţia coexistenţei a două state, israelian şi palestinian, sau dacă are în vedere alte opţiuni, Trump a răspuns atunci: "Sunt mulţumit cu cea care le place lor cel mai mult".

Citeşte şi: MONITORUL APĂRĂRII: Rusia montează noi sisteme de rachete antiaeriene pe portavionul Amiral Kuzneţov. Când vor fi operaţionale

Citeşte şi: Emmanuel Macron, aplaudat furtunos în Congresul SUA. Preşedintele Franţei şi-a exprimat speranţa că Statele Unite se vor alătura din nou Acordului climatic Paris | FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Fostul agent de securitate al fostului lider Al-Qaida Osama ben Laden trăieşte în Germania din ajutor social

Citeşte şi: CUTREMUR, în Italia. Seismul a fost urmat de mai multe replici. Oamenii au ieşit panicaţi pe străzi

Citeşte şi: Sky News: Donald Trump ar putea efectua o vizită oficială în Marea Britanie în iulie

Citeşte şi: UE oferă stimulente Marii Britanii pentru a rămâne în uniunea vamală: "Suntem flexibili, nu categorici, deschişi către negocieri"