Canada trimite şase avioane CF-18 în România

Cele şase avioane de luptă se vor alătura forţelor aeriene din România şi SUA pentru a participa la "misiuni de antrenament" împreună cu aviaţia română şi americană, a precizat, într-o conferinţă de presă, Rob Nicholson. "Canada este alături de aliaţii noştri din NATO (...) Contribuim cu o serie de măsuri militare destinate să sprijine aliaţii noştri din Europa Centrală şi de Est. Această dislocare, care se adaugă personalului deja deplasat în Belgia, demonstrează angajamentul nostru faţă de apărarea colectivă a aliaţilor noştri din NATO", a spus ministrul Apărării, relatează presa canadiană.

La rândul său, generalul Tom Lawson a precizat că prezenţa avioanelor de luptă în România face parte din numeroasele acţiuni prin care Canada "îşi demonstrează angajamentul de lungă durată în cadrul NATO". Avioanele CF-18 Hornet vor pleca de la baza aeriană Bagotville, din Québec. Conform presei canadiene, CF-18 sunt avioanele multirol ale Forţelor Regale Aeriene Canadiene.

Canada va trimite şase avioane de vânătoare de tip CF-18 în Europa de Est, pentru a consolida capacităţile NATO, în contextul agravării crizei din Ucraina, a anunţat, la 18 aprilie, premierul canadian Stephen Harper, citat de AFP.

Potrivit presei canadiene, avioanele vor fi staţionate în Polonia, însă Biroul premierului a refuzat să confirme această informaţie. Anunţul Canadei intervine în contextul declaraţiilor de miercuri ale secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a anunţat că Alianţa va dispune de "mai multe avioane, mai multe nave şi va consolida pregătirea forţelor sale terestre".

"Canada continuă să condamne ferm ocupaţia rusă ilegală din Ucraina, precum şi gesturile militare provocatoare din partea Rusiei", a adăugat premierul canadian. "Recunoaştem necesitatea de a consolida securitatea şi stabilitatea în Europa Centrală şi de Est", a adăugat el.

Anterior, Franţa a anunţat că va trimite până la sfârşitul lunii mai multe avioane de vânătoare în cadrul misiunii NATO de supraveghere a spaţiului aerian al ţărilor baltice. Marea Britanie, Germania şi Danemarca, de asemenea, şi-au propus serviciile în acest scop.