Premiul Nobel pentru Literatură 2016, decernat lui Bob Dylan. Ce spun scriitorii despre decizia Academiei Suedeze - VIDEO

UPDATE 15:05 Scriitorul Mircea Cărtărescu spune pe Facebook că probabil Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Premiu Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că Nobel-ul ar fi trebuit să fie acordat unui "scriitor adevărat": "Mi-am şters prima postare, făcută la mare surpriză. Poate-o s-o şterg şi pe-asta, că nu mi-am revenit din şoc şi încă vorbesc aiurea... Nu cred că Dylan avea nevoie de premiul ăsta; până la urmă, totuşi, de ce nu? Nimeni nu contestă că e un mare poet şi un geniu muzical (eu l-am şi tradus, uite coperta!) Dar mi-e atât de milă de scriitorii adevăraţi, Adonis, Ngugi, DeLillo şi alţi 2-3 care aproape că aveau premiul în buzunar! Cum naiba s-or simţi acum? Şi-mi pare atât de rău pentru marii scriitori care îmbătrânesc la coadă, maeştrii şi favoriţii mei: Pynchon, Lobo Antunes, Amos Oz, John Ashberry, Vila-Matas… Ne-a făcut-o comitetul Nobel de data asta!", scrie Mircea Cărtărescu pe pagina sa de Facebook.

Scriitorul Mircea Cărtărescu afirma în 2010 despre cântăreţul Bob Dylan că este „un poet uriaş, chiar şi-n lipsa muzicii”. Afirmaţiile au fost făcute în 2010 la apariţia volumului „Suflare în vânt.100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu”.

Iată ce spunea Mircea Cărtărescu la lansarea cărţii de poeme traduse din Bob Dylan, în 2010:

„Am tradus cu o bucurie care sper că se vede în texte. Am încercat să fiu absolut fidel textului original, dar să-i dau şi o anume flexibilitate în româneşte. Nu e Cărtărescu, e Dylan. Iată ce-am avut minut de minut în minte pe când traduceam. Cărtărescu e doar instrumentul prin care Dylan poate străluci în limba română, îmi spuneam. Şi totuşi cititorul foarte familiarizat cu frazarea mea o va putea recunoaşte şi în aceste o sută de poeme din Dylan, căci e inevitabil să fie aşa. Tot ce pot să sper e că ea nu supără, că e doar un element de fundal, poate o umbră necesară. [...]
Să traduci lyrics, chiar cele ale unor compozitori recunoscuţi ca (mari) poeţi precum Bob Dylan, Lennon-McCartney, Paul Simon sau Frank Zappa, ar putea părea o acţiune deznădăjduită dacă...
...dacă versurile muzicii folk-pop-rock nu ar da atât de bine când sunt puse pe hârtie. Dacă nu ar apărea atât de consonante cu poezia de azi, scuturată de podoabe. Dacă însuşi faptul că le lipseşte muzica nu ar face textele mai enigmatice. Dacă, lipsite de splendoarea hainei muzicale, n-ar fi atât de impresionante în sărăcia lor de multe ori înşelătoare. Dacă, în cazul de faţă, textele n-ar fi de Bob Dylan, un poet uriaş, chiar şi-n lipsa muzicii, cum sper că vă veţi convinge.”, spunea Mircea Cărtărescu.

Biografia lui Bob Dylan

Bob Dylan este unul dintre cele mai influente personaje ale secolului al XX-lea, fiind un simbol al inovaţiei în muzică şi cultură, primul artist care a îmbinat muzica populară cu ambiţiile intelectuale.

Bob Dylan s-a născut pe 24 mai 1941 în Duluth, Minnesota. A crescut într-o familie de mic-burghezi de origine evreiască în oraşul Hibbing. Pe timpul adolescenţei a cântat în numeroase trupe şi cu timpul, pasiunea sa pentru muzică s-a adâncit, cu precădere pentru muzica folk americană şi pentru blues. Unul dintre idolii săi era cântăreţul de folk Woody Guthrie.

A fost influenţat şi de autorii timpurii ai Generaţiei Beat, dar şi de poeţii modernişti americani. Dylan s-a mutat apoi la New York în 1961 şi a început să cânte în cluburi de noapte şi în cafenele, în Greenwich Village.

L-a întâlnit pe producătorul muzical John Hammond şi a semnat contractul pentru albumul său de debut, cu titlul "Bob Dylan" (1962). În anii ce au urmat a înregistrat mai multe albume care au avut un impact fulminant asupra muzicii comerciale: Bringing It All Back Home and Highway 61, remasterizat în 1965, "Blonde On Blonde" în 1966 şi "Blood On The Tracks" în 1975. A fost un muzician prolific şi în următoarele decade, când a scos "Oh Mercy" (1989), "Time Out Of Mind" (1997) sau "Modern Times" (2006).

Turneele lui Dylan din 1965 şi 1966 au atras foarte multă atenţie. Pentru o perioadă, a fost însoţit de regizorul D. A. Pennebaker, care a documentat atmosfera din preajma scenei în filmul „Dont Look Back” (1967). Dylan a înregistrat un număr mare de albume în jurul unor teme precum condiţiile sociale ale oamenilor, religia, politica şi dragostea.

Versurile au fost continuu publicate în noi ediţii, sub titlul „Lyrics/ Versuri”. Ca artist, este extrem de versatil; a fost un pictor activ, actor şi scenarist.

În afara compoziţiei de albume, Dylan a publicat lucrări experimentale precum „Tarantula” (1971) şi colecţia „Writings and Drawings” (1973).

A scris autobiografia „Chronicles” (2004), care prezintă amintirile sale din primii ani petrecuţi în New York şi care oferă o privire asupra vieţii sale aflată în centrul culturii pop. Începând cu anii 1980, Bob Dylan a susţinut turnee în continuu, ca parte a ceea ce se numeşte “Never-Ending Tour”. Dylan are statutul unei personalităţi iconice. Influenţa sa asupra muzicii contemporane este profundă şi este subiectul de inspiraţie al multor cărţi.

Bob Dylan a câştigat numeroase distincţii de-a lungul vastei sale cariere, inclusiv 11 premii Grammy, un Oscar şi un Glob de Aur. A fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame, în anul 2000 a primit Polar Music Prize, iar, în 2012, preşedintele american Barack Obama i-a decernat Medalia pentru Libertate (Medal of Freedom).

Revista Rolling Stone l-a clasat pe Bob Dylan pe locul al doilea în topul celor mai mari 100 de artişti realizat în anul 2011 şi pe locul al şaptelea în clasamentul celor 100 cei mai importanţi muzicieni alcătuit în 2008.

În iunie 2015, Bob Dylan a concertat la Bucureşti, în cadrul turneului mondial "Never Ending Tour".

În 2015 premiul Nobel pentru literatură a fost acordat scriitoarei şi jurnalistei Svetlana Alexievich (Svetlana Aleksievici), "pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre".

Iar în 2014 Premiul Nobel pentru literatură i-a fost acordat scriitorului francez Patrick Modiano, "pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie", a precizat la momentul respectiv Comitetul Nobel.

Premiul este în valoare de opt milioane de coroane suedeze (echivalentul a aproximativ 925.000 de dolari americani). Peste 80% dintre economiştii laureaţi ai Premiului Nobel sunt cetăţeni americani.

Sezonul Nobel 2016 a debutat luni, 10 octombrie, când specialistul în biologie celulară Yoshinori Ohsumi au fost recompensat cu premiul pentru medicină, acordat pentru descoperiri privind mecanismele de autofagie, procesul de consumare a propriilor componente celulare de către un organism. Marţi, 4 octombrie, fizicienii David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz au primit Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperiri teoretice legate de stările topologice ale materiei. Miercuri, 5 octombrie, cercetătorii Jean Pierre-Sauvage, sir J. Fraser Stoddart şi Bernard L. Feringa au primit Premiul Nobel pentru Chimie "pentru proiectarea şi sinteza de maşini moleculare". Vineri, 7 octombrie, preşedintele columbian Juan Manuel Santos a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuţia sa la rezolvarea războiului civil din Columbia.

Iar luni, 10 octombrie, Oliver Hart şi Bengt Holmström au primit Premiul Nobel pentru Economie pe 2016, pentru contribuţia lor la teoria contractelor.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Citeşte şi: A murit scriitorul italian Dario Fo, câştigătorul Premiului Nobel pentru Literatură în 1997

Citeşte şi: O piesă de teatru scrisă de Regele Mihai şi Regina Ana, difuzată de Radio România

Citeşte şi: INTERVIU - Marcello Mottadelli, coordonatorul muzical al Operei Naţionale Bucureşti: Colectivul Operei trebuie să fie unit, să meargă în aceeaşi direcţie, să servească muzica FOTO/VIDEO

Citeşte şi: Membru CA al SRTv: Prin eliminarea taxei radio-tv, PSD doreşte naţionalizarea posturilor SRTv şi SRR, o idee comunistă