Care sunt cele mai bune materiale pentru masca de protecţie, potrivit unui nou studiu

Atunci când o persoană bolnavă tuşeşte sau strănută răspândeşte particule mici de salivă infectate în aer. Acestea variază în mărime de la unu până la cinci milimetri şi se deplasează pe o rază de aproximativ şase metri faţă de sursă. Intrarea în contact cu aceste particule mici promovează răspândirea virusurilor.

Aceste particule, numite aerosoli, pot parcurge sute de metri prin aer. În plus, aerosolii de dimensiuni de 10 nanometri până la 10 microni sunt respirabili şi pot ajunge direct în plămâni, potrivit Forbes.

Purtarea unei măşti peste gură şi nas împiedică inhalarea particulelor ce conţin virusul.

Oamenii de ştiinţă au testat mai multe materiale pentru măştile de protecţie 

Cercetătorii de la Univesitatea din Chicago au studiat ce materiale sunt cele mai eficiente în filtrarea acestor particule. Oamenii de ştiinţă au folosit un ventilator pentru a răspândi particule cu mărimi de 10 nanometri până la 6 microni, la o viteză de respiraţie în repaus. Cercetătorii au măsurat mărimea şi numărul particulelor care au rămas în aer după ce au trecut prin diverse tipuri de materiale, pentru a le testa eficienţa.

Pentru studiu, cercetătorii au testat o varietate de ţesături, inclusiv flanel, bumbac, poliester, mătase sintetică şi naturală şi şifon.

Atunci când a fost folosit un singur strat, bumbacul a filtrat 80% din particulele mai mari de 300 de nanometri. Cu toate acestea, materialele au fost mult mai eficiente atunci când au fost adăugate mai multe straturi. Un strat de bumbac cu două straturi de mătase au filtrat mai mult de 90% din particulele mai mari de 300 de nanometri. Combinarea unui strat de bumbac cu un strat de şifon şi un strat de flanel a avut rezultate asemănătoare.

Oamenii de ştiinţă consideră că eficienţa ridicată a ţesăturilor hibride se datorează filtrării mecanice şi electrostatice.

De asemenea, experţii atrag atenţia că masca trebuie să fie croită corespunzător, pentru a se aşeza pe faţă fără a exista spaţii pentru scurgeri. Dacă există aceste spaţii, masca îşi poate pierde până la 60% din eficienţă.

Foto: Profimedia