Cât de populară mai este Uniunea Europeană pentru cetăţenii statelor care au aderat după 2004

Ţările din Europa Centrală şi de Est, intrate între anii 2004 şi 2007 în Uniunea Europeană (UE), rămân, în general, ataşate de spaţiul comunitar atât pentru ajutoarele financiare destinate dezvoltării, cât şi din convingere politică, deşi criza economică a mai redus din încredere.

Urmărește
208 afișări
Imaginea articolului Cât de populară mai este Uniunea Europeană pentru cetăţenii statelor care au aderat după 2004

Cât de populară mai este Uniunea Europeană pentru cetăţenii statelor care au aderat după 2004 (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Prezentăm mai jos câteva exemple, cu ocazia aderării Croaţiei la UE, la 1 iulie.

POLONIA

Polonezii sunt euroentuziaşti convinşi. În aprilie, aproximativ 73% dintre polonezi susţineau ideea europeană, un nivel ridicat, chiar dacă a scăzut cu cinci puncte din luna februarie, potrivit unui sondaj realizat de Institutul CBOS.

Din punct de vedere politic, Polonia nu îşi ascunde ambiţiile de a juca în curtea "marilor" puteri. Rolul său regional s-a văzut recent datorită vizitelor premierului chinez şi şefului Guvenului japonez, care s-au întâlnit la Varşovia cu alţi lideri din Europa Centrală.

CEHIA

Doar între 30 şi 40% dintre cehi se declară încrezători în UE, potrivit unor sondaje, un număr în scădere constantă, începând din 2010, când nivelul încă depăşea 50%.

Fostul preşedinte ceh Vaclav Klaus (2003-2013), eurosceptic notoriu, nu a ezitat să califice drept o "eroare tragică" decizia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene. Vaclav Klaus a fost înlocuit în post la începutul anului 2013 de către Milos Zeman, care se declară proeuropean.

SLOVACIA

Slovacii fac parte din rândul celor mai fervenţi susţinători ai UE. Potrivit celui mai recent sondaj pe această temă, care datează din februarie 2013, 71% dintre persoanele intervievate se simt cetăţeni europeni, iar 72% apreciază că libera circulaţie a cetăţenilor în cadrul UE este benefică pentru economia Slovaciei.

LITUANIA

Aspectul liberei circulaţii în Europa îi atrage cel mai mult pe lituanieni. Numeroşi tineri pleacă să studieze sau să lucreze în străinătate. În 2010, peste 7.000 de lituanieni studiau în străinătate, la toate nivelurile, ceea ce corespunde cu 3,5% din totalul studenţilor lituanieni.

UNGARIA

Eurooptimismul ungarilor s-a mai stins începând din 2010. La aproape 76% până în 2011, popularitatea UE a intrat în declin în 2011 sub influenţa retoricii negative a premierului conservator Viktor Orban, potrivit căruia UE ar fi responsabilă de toate relele care afectează ţara sa. Potrivit ultimului sondaj al institutului Median, efectuat în martie 2013, o largă majoritate a ungarilor (63%) se declară totuşi încă mulţumiţi că fac parte din UE.

ROMÂNIA

Trei sferturi dintre români (74%), intraţi în UE în 2007 împreună cu bulgarii, consideră apartenenţa la familia europeană drept un fapt pozitiv, potrivit unui sondaj din 9 mai al Institului pentru sondaje şi anchete sociologice. Procentajul lor a crescut cu patru puncte în comparaţie cu studiul precedent din vara anului 2012.

Românii apreciază faptul că pot să călătorească mai uşor, dar şi schimbările pe care UE le-a adus în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei.

SLOVENIA

Slovenia, plonjată într-o recesiune prevăzută să dureze până în 2015, a fost nevoită recent să lanseze un plan de austeritate sub egida Bruxelles-ului pentru a-şi restabili finanţele publice, ameninţate de criza din domeniul bancar. O situaţie dificilă care a subminat încredrea slovenilor în UE.

În cazul în care un referendum privind aderarea ar avea loc în prezent, doar 44% ar vota în favoarea sa, iar 43% împotrivă, potrivit unui sondaj din iunie al Centrului de Cercetare a Opiniei Publice. La referendumul din 2004, 89,64% dintre alegători au votat în favoarea aderării la UE.

 

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici