Cazul Edward Snowden: Guvernul SUA a declasificat documente secrete, dar se confruntă cu noi dezvăluiri

Făcând publice câteva documente cu puţin înaintea unei audieri a unor reprezentanţi din domeniile Justiţiei şi Informaţiilor în Comisia Judiciară a Senatului, directorul său (DNI), James Clapper, afirmă că acţionează în "interesul unei transparenţe sporite", justifică ODNI într-un comunicat, care a intrat astfel în jocul transparenţei după două luni de la furtuna provocată de fostul consultant al Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) Edward Snowden.

Unul dintre documente este autorizaţia Curţii de Supraveghere a Informaţiilor Străine (FISC), emisă pe 25 aprilie 2013, care obligă operatorul telefonic Verizon să livreze NSA zilnic, timp de trei luni, toate metadatele (numărul apelat, durata apelurilor). Edward Snowden a devenit cunoscut dezvăluind existenţa acestui document, pe 5 iunie, în ziarul britanic The Guardian.

Alt document declasificat datează din 2011 şi prezintă aceste programe de supraveghere într-un fel de pledoarie în vederea prelungirii autorizării lor. Programul de colectare de metadate a fost prelungit până în 2015.

În cursul unei audieri, miercuri, într-o comisie senatorială, numărul doi din cadrul Departamentului Justiţiei James Cole s-a referit la acest document pentru a explica ce face Guvernul cu această colectare masivă.

XKeyscore

El a pledat, astfel, că "Guvernul poate căuta date doar dacă suspectează în mod argumentat că numărul de telefon căutat este asociat cu anumite organizaţii teroriste".

"Acest lucru este necesar să fie documentat. Dacă nu este, nu obţii acces la el", a dat el asigurări. În 2012, din miliarde de date stocate, au fost efectuate căutări privind "300 de identificatori unici", care au condus la 12 rapoarte FBI.

Însă o nouă dezvăluire, miercuri, a ziarului The Guardian riscă să le dea apă la moară unor americani şi congresmeni care critică atotputernicia serviciilor de informaţii.

Citând documente furnizate de către Snowden, cotidianul britanic afirmă că un program secret aparţinând NSA, cunoscut sub numele de XKeyscore, permite supravegherea "aproape a tot ceea ce un utilizator lambda" face într-o reţea. XKeyscore permite, astfel, supravegherea în timp real a e-mailurilor, căutărilor sau utilizarii reţelelor partajate ale unei ţinte date.

Programul se bazează pe utilizarea a 500 de servere, situate în întreag lume, inclusiv în Rusia, China sau Venezuela.

Contrar altor sisteme de supraveghere, a căror existenţă a fost deja dezvăluită, el oferă posibilitatea de a acţiona fără a cunoaşte un identificator "puternic" al unei ţinte, cum ar fi adresa de e-mail a acesteia. XKeyscore permite, de exemplu, să se ajungă la o persoană pornind de la o simplă căutare efectuată pe Internet. Potrivit documentelor, programul a permis agenţilor americani să captureze "peste 300 de terorişti", scrie The Guardian.

Reacţionând într-un comunicat, miercuri seara, NSA a reafirmat că activităţile sale sunt îndreptate "numai" împotriva unor "ţinte străine legitime" şi apreciază că "divulgarea publică a unor date clasificate despre sisteme de colectare aparţinând NSA, fără o prezentare în context, nu face altceva decât să îi pună în pericol sursele şi metodele, sporind confuzia într-o problemă foarte importantă pentru ţară".

"Dezvăluiri continue şi selective ale unor tehnici şi instrumente specifice utilizate de către NSA (...) aduce prejudicii securităţii naţionale", adaugă agenţia.

În ceea ce îi priveşte, senatorii nu le-au adresat întrebări celor audiaţi în legătură cu aceste noi dezvăluiri. Preşedintele Comisiei, democratul Patrick Leahy, a insistat însă asupra nevoii de a obţine "răspunsuri directe" la întrebările congresmenilor.

Camera Reprezentanţilor a lansat deja, săptămâna trecută, un avertisment, respingând doar cu o diferenţă de câteva voturi o propunere vizând reducerea fondurilor alocate programelor de spionaj şi în special colectării de metadate.