ANALIZĂ: Ce urmează după "dezgheţul" dintre Statele Unite şi Iran?

Preşedintele Barack Obama a folosit cuvinte mari duminică pentru a saluta "progrese istorice" ale Washingtonului şi Teheranului, iar omologul său iranian şi-a exprimat satisfacţia faţă de deschierea unei "noi pagini".

În pofida acestui "dezgheţ", locatarul Casei Albe s-a abţinut să vorbească despre normalizarea relaţiilor cu fosta oaie neagră a Americii, la 35 de ani după întreruperea relaţiilor diplomatice, în urma Revoluţiei islamice.

El nu a evocat nici o răsturnare a alianţelor în Orientul Mijlociu, după ce Statele Unite s-ar apropia de Iranul şiit şi ar abandona monarhiile sunnite de la Golful Persic şi Israelul.

Însă Washingtonul este deja departe de retorica din anii 2000, când fostul preşedinte republican George W. Bush plasa Teheranul pe faimoasa "Axă a Răului". Mollahii denunţau, tot atunci, "Marele Satan".

Iar, atunci, ce vrea să facă mai departe administraţia Obama cu puterea şiită? "Trebuie să încercăm să vedem dacă există sau nu vreun domeniu în vederea unei cooperări suplimentare sau cel puţin a unui dialog constructiv asupra altor subiecte", a răspuns duminică un oficial american de rang înalt.

- "Iranul, programul lui Obama"

Joseph Bahout, un cercetător la Fundaţia Carnegie, vede în acest lucru proba faptului că "în fond, software-ul lui Obama este Iranul". Această administraţie "crede profund că Iranul este un partener natural pentru viitor", a declarat acest expert pentru AFP.

În fapt, Washingtonul şi Teheranul şi-au dovedit sâmbătă reuşita dialogului pe care l-au purtat. După aproape patru ani de negocieri secrete şi oficiale, ele au pus în vigoare acordul istoric privind programul nuclear iranian şi au anunţat simultan un schimb de deţinuţi fără precedent.

"Noi am făcut demonstraţia faptului că, în timp, o diplomaţie tenace produce rezultate", s-a lăudat oficialul american de rang înalt citat.

Pentru reuşita repatrierii iraniano-americanilor deţinuţi în Iran, printre care se află şi corespondentul The Washington Post Jason Rezaian, au fost necesare 14 luni de negocieri - ultrasecrete - între diplomaţi şi reprezentanţi ai serviciilor de informaţii din cele două ţări.

Discuţiile au avut aloc adesea la Geneva, cu complicitatea autorităţilor elveţiene, a povestit alt cadru al administraţiei americane. Negociatorii se întâlneau în săli discrete de hotel de lux, în marja negocierilor în dosarul nuclear dintre şefii diplomaţiilor celor două ţări, John Kerry şi Mohammad Javad Zarif.

Palatele Vienei au fost şi ele teatrul acestor negocieri secrete, toamna trecută, când marile puteri, Arabia Saudită şi rivalul său iranian redactau un plan de pace pentru Siria.

Conflictul sirian a permis, astfel, apropierea dintre Washington şi Teheran.

"Iranul se află la masa negocierilor pe tema Siriei", şi-a exprimat satisfacţia oficialul american. Şi chiar dacă "avem diferenţe profunde cu Iranul pe tema Siriei, vrem să vedem dacă ei vor să implice în mod constructiv în proiecte regionale şi dacă înţeleg că războiul civil nu va fi soluţionat atât timp cât (preşedintele sirian) Bashar al-Assad se va afla la putere", a adăugat el.

- "Reechilibrare" în Orientul Mijlociu

În opinia unor specialişti, administraţia Obama nutreşte speranţa că o "reechilibrare" strategică americană în Orientul Mijlociu - în favoarea Teheranului şi în detrimentul Riyadhului - va putea să pună capăt conflictelor din Siria, Yemen sau Liban, în care se înfruntă armata, în mod indirect, Republica islamică şiită şi monarhia petrolieră saudită sunnită.

Însă preşedintele democrat va părăsi Casa Albă pe 20 ianuarie 2017.

Citeşte şi: SUA vor plăti Iranului o datorie şi dobânzi aferente în valoare de 1,7 miliarde dolari

Citeşte şi: Trei dintre deţinuţii americani eliberaţi de Iran au sosit în Germania

Citeşte şi: SUA impun noi sancţiuni Iranului, în urma unui recent test balistic