Cehii, chemaţi la urne vineri şi sâmbătă pentru a-şi alege preşedintele

Cei doi pretendenţi la fotoliul prezidenţial au ieşit cot la cot din primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat prin vot universal direct la 11 şi 12 ianuarie, cu 24,21% pentru Zeman, premier în perioada 1998-2002, şi 23,4% pentru Schwarzenberg, şef al diplomaţiei în cadrul Cabinetului de austeritate bugetară al lui Petr Necas.

Oricare ar fi numele noului locatar al Castelului din Praga, fostă reşedinţă regală devenită sediu al preşedinţiei în 1918, cehii vor alege un proeruropean, şi vor întoarce pagina euroscepticismului lui Vaclav Klaus, al cărui al doilea mandat expiră la 7 martie.

"Karel Schwarzenberg este un avocat convins al intergrării europene, în timp ce Milos Zeman este un pragmatic, capabil să schimbe poziţia cu flexibilitate", a explicat politologul Josef Mlejnek, de la Universitatea Charles din Praga.

În afară de atitudinea faţă de UE, la care Cehia a aderat în 2004, punctele comune între viziunea lui Zeman, economist de stânga în vârstă de 68 de ani, cunoscut pentru discursurile dure şi acuzat adesea de populism, şi Schwarzenberg, în vârstă de 75 de ani şi având o descendenţă nobiliară, susţinător al drepturilor omului şi valorilor tradiţionale.

Schwarzenberg este un admirator al lui Vaclav Havel (1936-2011), simbol al "revoluţiei de catifea", activist neobosit pentru drepturile omului şi preşedinte în perioada 1989-2003. Zeman, membru al partidului comunist în 1968-1970, este susţinut de Klaus, fost economist pragmatic şi rival politic al lui Havel.

Sprijinit de sindicate, Zeman câştigă puncte din partea electoratului de stânga, într-o regiune afectată de restructurarea economică. Spre deosebire de adversarul său anticomunist înverşunat, Zeman a solicitat susţinerea partidului comunist, care a reuşit un adevărat progres în alegerile regionale.

Umanist şi conservator, Schwarzenberg beneficiază între timp de un sprijin puternic la Praga şi în marile oraşe. "Prinţul" charismatic este totodată simpatizat de o mare parte a mediilor artistice şi tinerilor din oraşe, mulţi dintre aceştia purtând insigne "cool" cu figura aristocratului cu mustaţă şi creastă punk.

Al doilea tur reprezintă o "confruntate a două lumi diferite, al cărei rezultat ne va spune multe despre Cehia", afirmă cotidianul Dnes. Rezultatul va fi cunoscut sâmbătă după-amiază.

Alegerile prezidenţiale au loc pe fondul unei nemulţumiri generale, provocate de recesiunea economică şi rata crescută a şomajului, care a atins valoarea de 9,4% şi care afectează puternic ţara de 10,5 milioane de locuitori. Campania electorală a fost caracterizată de tensiuni şi atacuri la persoană, îndeosebi în momentele în care aceasta a degenerat în certuri cu privire la controversatele decrete Benes.

Aceste decrete, semnate după cel de-al Doilea Război Mondial de către preşedintele cehoslovac din acea vreme, Edvard Benes, au deposedat de bunuri aproximativ trei milioane de germani şi austrieci din Sudeţi, care au fost ulterior expulzaţi din Cehoslovacia.

"Ceea ce am făcut în 1945 poate fi şi astăzi de condamnat drept o încălcare grosieră a drepturilor omului, iar preşedintele Benes ar trebui convocat la Haga" (sediul Curţii Internaţionale de Justiţie), a declarat Schwarzenberg în cursul unei dezbateri televizate, provocând furia nu doar a lui Zeman şi Klaus, ci şi a veteranilor de război.

Noul şef de stat va fi al treilea de la independenţa Cehiei în 1993, după Vaclav Havel, Vaclav Klaus, aleşi de Parlament printr-o procedură criticată pentru complexitatea sa.

Parlamentul a decis în februarie 2012 ca şeful statului să fie ales prin sufragiu universal direct, excluzând orice suspiciune de corupţie.

Birourile de vot vor fi deschise vineri, între orele 13.00 şi 21.00 GMT 15.00-23.00 ora României), şi sâmbătă, în intervalul 07.00 - 13.00 GMT (09.00-15.00 ora României).