Cele mai devastatoare conflicte din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial

Boris Johnson a declarat la Conferinţa de Securitate de la Munchen că Rusia pregăteşte cel mai mare război de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Numărul soldaţilor pe care i-a strâns Vladimir Putin la graniţa cu Ucraina sunt între 169.000 şi 190.000, iar ieri a efectuat teste cu rachete. Putin neagă că va invada Ucraina. 

Perioada postbelică a Europei n-a fost tocmai paşnică. Încheierea celui de-al Doilea Război Mondial n-a însemnat încetarea permanentă a conflictelor. 

1. Războiul Civil Grec - desfăşurat în trei faze între anii 1943 şi 1949, dintre Regatul Greciei, sprijinit de SUA şi Marea Britanie, şi Frontul de Eliberare Naţională şi Partidul Comunist Grec, susţinute de URSS şi Iugoslavia. Au fost implicate peste 300.000 de trupe şi au rezultat în total aproximativ 200.000 de morţi, dintre care 40.000 au fost civili. Războiul s-a încheiat cu victoria Regatului Grec şi nimicirea mişcărilor comuniste. 

2. Rezistenţa anticomunistă din România - a fost un conflict desfăşurat între anii 1947 şi 1962 pe durata ocupaţiei sovietice a României şi instaurării regimului comunist când Gheorghe Gheorghiu-Dej. Conflictul s-a desfăşurat între regimul comunist al Republicii Populare România, Partidul Comunist Român şi Securitatea, susţinute de Uniunea Sovietică, şi mişcările anticomuniste care au luptat separat - legionarii, monarhiştii, haiducii lui Avraam Iancu, ţărăniştii, susţinuţi de diaspora română, SUA şi Marea Britanie de la distanţă. Conflictul s-a încheiat cu nimicirea rezistenţei anticomuniste, cu arestarea luptătorilor anticomunişti şi cu uciderea a 2000 persoane. În decembrie 1989, după 45 de ani de greutăţi, persecuţii şi abuzuri, sute de mii de români s-au revoltat în mai multe oraşe împotriva regimului totalitar condus de dictatorul Nicolae Ceauşescu din cauza condiţilor precare de trai. Ceauşescu a scos armata pe străzi şi au rezultat ciocniri violente, dar în cele din urmă armata s-a alăturat populaţiei revoltate. Ceauşescu a fost capturat, condamnat şi executat de către un tribunal militar. Frontul Salvării Naţionale care a preluat puterea, iar Ion Iliescu, fost membru PCR, a devenit noul preşedinte al României. În 1990 au fost organizate primele alegeri democratice, FSN câştigând alegerile. 1.116 de români au fost ucişi în confruntări şi alţi 4.000 au fost răniţi. 

3. Revoluţia anticomunistă din Ungaria - desfăşurată în 1956, ungurii anti-comunişti conduşi de Imre Nagy, dar şi membri ai Partidului Muncitoresc Ungar s-au revoltat împotriva regimului comunist a guvernului Kadar şi împotriva Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietică, condusă de Nikita Hruşciov, a intervenit cu 31.000 de trupe şi cu peste 1.130 tancuri, zdrobind revoluţia şi şansa ungurilor de a aspira la libertate. 3.000 de revoluţionari unguri au fost ucişi şi alţi 13.000 au fost răniţi. 

4. Invadarea Cehoslovaciei - sovieticii au fost ofensaţi de reformele de liberalizare şi protestele din cadrul Primăverii de la Praga, sprijinită de secretarul Alexander Dubček. Pe 21 august 1968, Uniunea Sovietică, împreună cu alte state membre ale Pactului de la Varşovia (Bulgaria, Polonia, Ungaria, Germania de Est) au trimis aproape 500.000 de soldaţi şi peste 6.000 de tancuri în Republica Socialistă Cehoslovacia. 137 de civili cehoslovaci care s-au opus Uniunii Sovietice au fost ucişi. 70.000 de cehoslovaci au fugit în statele vestice. Secretarul Alexander Dubček a demisionat şi Primăvara de la Praga a luat sfârşit. Liderii statelor occidentale, dar şi dictatorii comunişti Nicolae Ceauşescu, Tito şi chiar Mao Zedong (în perioada când China şi URSS erau certate) au condamnat intervenţia sovietică brutală de la Praga. Albania s-a retras din Pactul de la Varşovia. 

5. Invadarea Ciprului de către Turcia - 60.000 de soldaţi turci au ocupat estul Ciprului în proporţie de 36/% în vara anului 1974 în urma unei lovituri de stat  din insulă şi după ce regimurile militare din Cipru şi Grecia s-au prăbuşit. Mii de miltari şi sute de civili au fost ucişi. Şi în prezent, nordul Ciprului se află sub controlul Republicii Turce a Ciprului de Nord. Nu este un stat recunoscut internaţional.  

6. Războiul de Independenţă al Croaţiei - s-a desfăşurat între anii 1991-1995, dintre forţele loiale guvernului Croaţiei care a luptat pentru independenţă şi Republica Socialistă Federală Iugoslavia. 400.000 de soldaţi s-au luptat şi 22.000 de militari şi civili au fost ucişi. Croaţia a reuşit să-şi dobândească independenţa.  

7. Războiul din Bosnia - s-a desfăşurat între anii 1992 şi 1995, între tabăra statelor care au cerut independenţă faţă de Iugoslavia (Republica Bosniei şi Herţegovinei,  Croaţia) şi Republica Srpska, sprijinită de Iugoslavia. A fost cel mai devastator conflict european de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial încoace. 100.000 de persoane au fost ucise (dintre care 40.000 erau civili), 2,2 milioane de persoane s-au refugiat şi între 12.000 şi 50.000 de femei bosniace au fost violate de soldaţi sârbi. Bosnia şi-a dobândit independenţa cu ajutorul forţelor NATO. Au fost implicaţi în acest conflict peste 250.000 de soldaţi şi au fost folosite aproximativ 400 de tancuri. 

8.Războiul din Abhazia - a fost un conflict desfăşrat între anii 1992 şi 1993, dintre forţele guvernamentale georgiene şi forţele separatiste abhaze, forţele armate ruse şi miliţiile din Caucazul de Nord. Etnicii georgieni din Abhazia au luptat de partea Georgiei pe când etnicii armeni şi ruşi din Abhazia i-au susţinut pe etnicii abhazi. A fost un război sângeros datorită epurării etnice georgiene. 5.000 de etnici georgieni şi 4.000 de abhazi au fost ucişi, iar 250.000 de georgieni au fost strămutaţi. 30.000 de persoane au fost ucise în total. Abhazia a obţinut victoria, proclamându-se republică independentă, dar nerecunoscută pe plan internaţonal. Georgia a fost nevoită să se alăture Comunităţii Statelor Independente. 

9. Războiul din Transnistria- conflict desfăşurat între anii 1990-1992, în Transnistria, dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Moldova a fost sprijinită de România împotriva Rusiei. Rusia a câştigat acest război, Transnistria devenind un stat de facto, dar sub control rusesc, nefiind recunoscut pe plan internaţional.  Aproximativ 600 de civili au fost ucişi. 

10. Războaiele Cecene - Primul război cecen a fost între anii 1994 şi 1996, fiind câştigat de ceceni care şi-au proclamat independenţa republicii cecene. În august 1999, fostul agent KGB şi director al Serviciului Federal de Securitate, Vladimir Putin a devenit prim-ministrul Federaţiei Ruse, condusă atunci de Boris Elţîn, s-a confruntat cu prima sa provocare - criza din Dagestan.Din 26 august 1999 a izbucnit cel de-al Doilea Război Cecen după ce Cecenia şi Emiratul Caucazului şi-au proclamat independenţa. Vladimir Putin a trimis forţele militare ruse şi forţele paramilitare cecene pro-ruse să se înfrunte cu separatiştii ceceni. După un asediu pe durata iernii, în februarie 2000, forţele ruse au ocupat Grozny, capitala Ceceniei. Ambele tabere au efectuat atacuri asupra civililor, atrăgând critici şi condamnări internaţionale din partea occidentului. Cecenia a fost reincorporată în Federaţia Rusă. În 2017, Federaţia Rusă a anunţat exterminarea insurgenţei din Caucaz.

11. Războiul din Kosovo - Războiul din Kosovo a fost un conflict armat din Kosovo, desfăşurat între anii 1998 şi 1999. A fost luptat dintre forţele Republicii Federale Iugoslavia (adică Serbia şi Muntenegru). care controla Kosovo înainte de război, şi grupul rebel albanez kosovar cunoscut sub numele de Armata de Eliberare a Kosovo. Conflictul s-a încheiat când  SUA şi forţele NATO au intervenit prin iniţierea unor lovituri aeriene în martie 1999, ceea ce a dus la retragerea forţelor iugoslave din Kosovo. 13.500 de oameni au fost ucişi sau dispăruţi în timpul conflictului de doi ani. Forţele iugoslave şi sârbe au provocat strămutarea a între 1,2 milioane şi 1,45 milioane de albanezi kosovari. După război, aproximativ 200.000 de sârbi, romi şi alţi non-albanezi au fugit din Kosovo şi mulţi dintre civilii rămaşi au fost victimele abuzurilor. Campania de bombardare a NATO a rămas controversată pentru că nu a obţinut aprobarea Consiliului de Securitate al ONU şi a provocat cel puţin 488 de morţi civili iugoslavi. În timpul bombardamentului NATO asupra Iugoslaviei din 1999, Milošević a fost acuzat de Tribunalul Penal Internaţional pentru crime de război. 

12. Războiul Ruso-Georgian -În primele 12 zile ale lunii august din anul 2008, Georgia a fost supusă unei invazii terestre, aeriene şi maritime efectuată de Federaţia Rusă. Totul a pornit de la declararea independenţei Georgiei a izbucnit un conflict cu separatiştii din fostul oblast autonom Osetia de Sud, susţiunuţi de Rusia, şi cu separatiştii din Abhazia. Din 2003, Georgia a adoptat o atitudine pro-occidentală, iar relaţiile cu Rusia s-au deteriorat încât că s-a ajuns la o criză diplomatică în aprilie 2008.La 1 august 2008. separatiştii pro-ruşi din Oseţia de Sud au bombardat satele georgiene, urmată de invazia rusă efectuată de prim-ministrul Vladimir Putin când Federaţia Rusă era condusă de preşedintele Dimitri Medvedev. Încetarea ostilităţilor a fost negociată de preşedintele Franţei de atunci, Nicolas Sarkozy. Însă Federaţia Rusă a proclamat autonomia republicilor Oseţia de Sud şi Abhazia unde a instalat baze militare şi de unde i-au expulzat pe etnicii georgieni.Aproximativ 200-400 de persoane au fost ucise. 

13. Războiul Ruso-Ucrainean - Din noiembrie 2013, ucrainenii pro-occident au protestat în stradă împotriva preşedintelui Viktor Ianukovici după ce acesta a suspendat Acordul de Asociere cu UE, luând amploare fenomenul Euromaidan. Preşedintele ucrainean a fugit din ţară în februarie 2014.Dar pe 20 februarie 2014, trupele ruse au invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea,organizând un referendum formal pentru populaţia peninsulei ca să voteze proclamarea independenţei.Din martie 2014 s-a declanşat un război între Ucraina şi forţele separatiste pro-ruse din Donbass care proclamă independenţa republicilor Donetsk şi Luhansk, sprijinite de Federaţia Rusă. SUA şi statele europene membre NATO au sancţionat dur oficialii ruşi pentru violarea teritoriului ucrainean.S-a încercat implementarea unui armistitţiu întocmit prin Protocolul de la Minsk semnat pe 5 septembrie 2014 pentru încetarea focului, dar fără succe. În 2018, Rusia a capturat trei nave ucrainene. În iarna 2021-2022, SUA au raportat că Federaţia Rusă a trimis 170.000 de soldaţi la graniţa Ucrainei, pregătite pentru invazie. Se estimează că între 3000 şi 13.000 de persoane au fost ucise în ultimii 8 ani.