CEREMONIA DE ÎNVESTIRE a preşedintelui Ucrainei: Petro Poroşenko refuză orice "compromis" cu Rusia în privinţa Europei şi Crimeei - FOTO

Ales pe 25 mai în primul tur al scrutinului prezidenţial, cu 54,7% din voturile exprimate, miliardarul prooccidental, în vârstă de 48 de ani, a depus jurământul, în Parlament, pe Constituţie şi Evanghelie, şi a fost declarat al cincilea preşedinte al Ucrainei independente.

Noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a declarat sâmbătă, în cursul ceremoniei de învestire în funcţie, că va refuza orice "compromis" cu Rusia în privinţa orientării europene a ţării sale şi asupra apartenenţei Crimeei la Ucraina, relatează AFP.

Însă el a recunoscut că restabilirea păcii va fi imposibilă fără normalizarea relaţiilor cu Rusia, dar a insistat asupra faptului că statutul Crimeei, peninsula ucraineană anexată de către Rusia în martie, şi orientarea proeuropeană a Ucrainei nu sunt negociabile.

"Crimeea a fost şi va rămâne ucraineană. Ieri (joi) i-am spus în mod clar acest lucru preşedintelui rus" Vladimir Putin, în cursul unei prime scurte întâniri, la ceremoniile dedicate Debarcării Aliaţilor din Normandia, a declarat Poroşenko, provocând aplauze din partea audienţei, care s-a ridicat în picioare.

"Niciun compromis nu este posibil cu privire la Crimeea, opţiunea europeană şi structura politică a ţării", a continuat el, respingând ideea unei federalizări, promovate de către Moscova pentru regiunile rusofone.

Preşedintele a promis, de asemenea, "semnarea cât mai repede posibil" a părţii economice a asocierii cu Uniunea Europeană (UE) şi introducerea unui regim de călătorie fără vize pentru ucraineni.

"Considerăm acest lucru ca primul pas către aderarea la Uniunea Europeană", a subliniat el.

"Ucrainenii au fost mult timp smulşi Europei. Astăzi revenim în casa noastră, acesta este un proces ireversibil. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze Gloria Ucrainei!", a spus el.

Noul preşedinte s-a angajat, de asemenea, în discursul de învestire, în Parlament, să menţină unitatea ţării, a cărei parte est este devastată de o insurecţie separatistă prorusă, şi să conducă această fostă republică sovietică spre Uniunea Europeană (UE).

"Nu vreau război, nu vreau răzbunare. Vreau pace şi voi face totul pentru unitatea Ucrainei", a declarat Poroşenko în primul său discurs către naţiune.

Adresându-se locuitorilor regiunii industriale rusofone Donbas, aflate în mare parte sub controlul rebelilor şi unde intenţionează să efectueze în curând o vizită, el le-a promis să efectueze o descentralizare a puterii şi să garanteze utilizarea liberă a limbii ruse.

"Mulţi dintre voi au simţit «farmecul» domniei teroriştilor", a spus el, în limba rusă, adresându-se locuitorilor din regiunile din estul ţării. "Nu vă vom abandona în nicio circumstanţă", a continuat el.

"Voi veni foarte curând să vă văd, cu mesajul de pace şi garanţia utilizării libere a limbii ruse", a subliniat el.

La ceremonie au fost prezenţi vicepreşedintele american Joe Biden, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi numeroşi şefi de stat şi de guverne din Europa de Est, printre care şi preşedintele României, Traian Băsescu, preşedintele polonez Bronislaw Komorowski şi preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite.

Învestirea în funcţia de preşedinte a lui Petro Poroşenko a fost salutată imediat de către NATO şi UE, care au subliniat asupra susţinerii celor două instituţii faţă de Ucraina, faţă de integritatea sa teritorială şi faţă de stabilitatea sa.

"Am încredere în faptul că leadershipul preşedintelui Poroşenko va contribui la stabilizarea ţării, sprijinindu-se pe dialogul politic lansat înaintea alegerilor", a scris secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.

La ceremoniile dedicate Debarcării din Normandia, vineri, Poroşenko a obţinut o adevărată victorie diplomatică odată cu o promisiune a unui dialog din partea lui Vladimir Putin. Cei doi şefi de stat au convenit să lanseze negocieri încă de duminică, la Kiev, un lucru fără precedent în contextul escaladării din ultimele luni, cu obiectivul de a ajunge la un armistiţiu, în timp ce insurecţia separatistă se extinde pe zi ce trece şi preia controlul asupra estului ţării.

Poroşenko, un om de afaceri care s-a îmbogăţit de pe urma ciocolatei, este succesorul lui Viktor Ianukovici, destituit din funcţia de preşedinte la sfârşitul lui februarie, în urma unei băi de sânge în Piaţa Maidan, la Kiev, şi care a fugit în Rusia, după trei luni de contestare proeuropeană.

El a anunţat că vrea să-l menţină în post pe premierul Arseni Iaţeniuk, membru al partidului Iuliei Timoşenko, un fost premier, care s-a clasat a doua în urma scrutinului prezidenţial, cu 12,8%, şi care a fost prezentă la ceremonia de învestire în funcţie.

Noul preşedinte va avea sarcina dificilă de a concretiza aspiraţiile europene, de a scoate ţara dintr-o recesiune aproape neîntreruptă de doi ani şi agravată de criza actuală. Însă provocarea cea mai urgentă este reunirea unei ţări care se află pe marginea unui război civil.

- Învestire diplomatică

De la destituirea predecesorului său, Ucraina a pierdut de facto Crimeea - anexată de către Rusia la trei săptămâni după un referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională - şi se luptă cu o insurecţie armată orchestrată, în opinia Kievului de către Mscova, care s-a soldat cu peste 200 de morţi, după două luni, în estul ţării.

Kievul a deplâns vineri pierderea unui avion de transport militar, doborât de către rebeli, care deţin de-acum controlul asupra unei părţi a frontierei şi a Doneţkului, capitala unei regiuni industriale cu şase milioane de locuitori, reprezentând o cincime din economia ţării.

Imaginile cu preşedintele rus discutând cu Poroşenko, urmate de anunţarea unei scurte întâlniri între Vladimir Putin şi Barack Obama, au sporit speranţa unei dezescaladări, având în vedere că nu se ştia dacă aceste întâlniri vor avea loc până în ultimul moment.

La rândul său, şeful Kremlinului, care nu a recunoscut în mod oficial victoria lui Poroşenko în alegeri, a catalogat abordarea liderului ucrainean ca "justă în ansamblu". "Ucraina trebuie să-şi demonstreze bunăvoinţa. Operaţiunea represivă trebuie să fie oprită", a adăugat el.

Rusia critică în mod virulent autorităţile ucrainene din cauza operaţiunii pe care o efectuează armata ucraineană cu scopul de a prelua controlul asupra regiunilor separatiste de la Doneţk şi Lugansk, în estul ţării.

- Armistiţiu?

Potrivit unei surse apropiate preşedintelui francez, care împreună cu cancelarul german Angea Merkel a pus la cale această scurtă întâlnire, "modalităţile unui armistiţiu (între Kiev şi separatiştii proruşi) vor fi discutate în zilele următoare".

Putin, care s-a întâlnit şi cu Merkel, David Cameron şi François Hollande, a dat asigurări că Rusia şi Ucraina - al căror diferend cu privire la livrarea de gaze naturale ameninţă aprovizionarea europenilor, deoarece tranzitează această ţară - sunt aproape de a ajunge la un acord.

Gazprom a dat ultimatum până marţi Ucrainei să-şi rezolve problema datoriei la gaze naturale, în valoare de câteva miliarde de dolari. Kievul, care tocmai a fost salvat de la faliment cu ajutorul unui plan internaţional de ajutorare, solicită scăderea preţului gazelor naturale, stabilit la un nivel fără echivalent în Europa, după destituirea lui Ianukovici.