Charlie Hebdo, Hyper Cacher, Piaţa Republicii, cinci ani de la atentatele care au zguduit Franţa: „Nimic nu va mai fi ca înainte”

”Nimic nu va mai fi ca înainte”, spunea primarul Parisului Manne Hidalgo, după ce două persoane înarmate i-au masacrat pe caricaturiştii de la revista satirică pariziană Charlie Hebdo, notează France 24.

Miercuri, 7 ianuarie 2015. Pe strada Nicolas Appert, la numărul 10, în al XI-lea arondisment al Parisului, echipa de la revista de satiră Charlie Hebdo se reuneşte pentru prima sa şedinţă de redacţie din an.

Pe masă, cafea, prăjituri. Şi ultimul număr, cu Michel Houellebecq caricaturizat în chip de mag decadent, care prooroceşte: "În 2015, îmi pierd dinţii... În 2022 fac Ramadanul!".

Un zgomot, "pop, pop", întrerupe o glumă între desenatorul Charb şi cronicarul Philippe Lançon. Cu cagule pe feţe şi înarmaţi cu puşti de tip Kalaşnikov, fraţii Chérif şi Saïd Kouachi tocmai fac prima victimă, pe webmasterul Simon Fieschi, care va supraviţui.

Cei doi atacatori strigă "Allah akbar". Pentru a se asigura că este acolo, ei îl strigă pe Charb, directorul săptămânalului satiric, ameninţat de ani de zile pentru că a publicat caricaturi cu Mahomed.

Apoi trag "în mulţime", va povesti marele reporter Laurent Léger care s-a "aruncat după o masă, într-un colţ".

Ieşind, jihadiştii strigă: "L-am răzbunat pe profetul Mahomed! Am ucis Charlie Hebdo!". În fuga care a aurmat, ei continuă să semene moartea, împuşcând un poliţist, pe Ahmed Merabet.

Bilanţul: 12 morţi, inclusiv desenatorii Cabu, Wolinski, Charb, Tignous şi Honoré şi economistul Bernard Maris.

- "Je suis Charlie"

Franţa este marcată. "11 septembrie francez", titrează pe prima pagină Le Monde, alături de fotografia unei mulţimi în care se detaşează o femeie care arată o pagină pe care sunt imprimate trei cuvinte simple "Je suis Charlie" ("Eu sunt Charlie").

Această ripostă verbală a fost concepută de către un grafician, în orele de imediat de după atac. Hashtagul #JeSuisCharlie se răspândeşte pe Twitter.

Zeci de mii de persoane se adună spontan la Paris, în Franţa, în marile oraşe europene.

Epicentrul "Franţei lui Charlie" este în capitală, în Place de la République, nu departe de publicaţia atacată. Căţăraţi pe statuie, tineri poartă pe braţ inscripţia fosforescentă "Not afraid".

Gesturi de solidaritate au loc pentru ca săptămânalul să reapară rapid.

François Hollande, care s-a dus imediat în faţa sediului Charlie Hebdo, ia cuvântul, seara, într-o scrută dar solemnă alocuţiune către Naţiune: "Cea mai bună armă a noastră este unitatea noastră. Nimic nu ne poate diviza, nimic nu trebuie să ne despartă". El decretează ziua de joi "zi de doliu naţional".

Planul Vigipirate este ridicat la nivelul maxim - "alertă de atentat" - în Ile-de-France, iar în capitală forţele sunt masiv suplimentate. Se organizează urmărirea fraţilor Kouachi, a căror urmă este pierdută la nord de Paris.

Joi, pe 8 ianuarie 2015, dimineaţa, o tânără poliţistă municipală, Clarissa Jean-Philippe, moare la Montrouge, în apropiere de Paris, sub gloanţele unui atacator cu faţa ascunsă de o cagulă, ceea ce sporeşte atmosfera de psihoză.

În acelaşi moment, fraţii Kouachi sunt recunoscuţi de către administratorul unei staţii de alimentare cu benzină. Forţele RAID şi GIGN se mobilizează. O vastă zonă rurală, la 80 de kilometri nord-est de Paris, este verificată în mod minuţios.

La prânz, Franţa încremeneşte într-un moment de reculegere. Clopotele sunt trase la Notre-Dame de Paris. Turnul Eiffel marchează doliul stingându-şi luminile seara, timp de câteva momente. La Washington, Barack Obama scrie "Vive la France!" într-o carte de aur deschisă de Ambasadă.

- Hyper Cacher

Catalogaţi drept "eroi jihadişti" de către postul de radio al organizaţiei Statul Islamic (SI), fraţii Kouachi reapar vineri, pe 9 ianuarie 2015, dimineaţa, într-o tipografie la Dammartin-en-Goële (Seine-et-Marne), şi sunt rapid încercuiţi de forţele de ordine.

La Poarta Vincennes de la Paris, un bărbat înarmat cu armament automat şi explozivi pătrunde în miezul zile în supermarketul Hyper Cacher. Un angajat şi trei clienţi, toţi evrei, sunt omorâţi în timpul luării de ostatici. Bărbatul este autorul atacului armat comis cu o zi înainte la Montrouge.

Este vorba despre Amédy Coulibaly, un infractor mărunt, în vârstă de 32 de ani, care l-a cunoscut pe Chérif Kouachi în închisoare. El afirmă că s-a "sincronizat" cu ucigaşii de la Charlie Hebdo şi că vrea să vizeze "evrei".

După-amiaza, la Dammartin, răsună detonări. Fraţii Kouachi sunt ucişi în timp ce încearcă să fugă. Un angajat al tipografiei, ascuns sub o chiuvetă, este eliberat.

În acelaşi moment, este luat cu asalt Hyper Cacher. Coulibaly este împuşcat mortal de poliţie. Ostaticii ies din supermarket.

François Hollande denunţă un "act antisemit îngrozitor" şi "fanatici care nu au nimic a face cu religia musulmană".

În total, cei trei jihadişti au omorât 17 persoane - caricaturişti, jurnalişti, poliţişti, evrei.

Înainte să fie omorâţi, ei au avut timp să vorbească cu presa, revendicându-se de la Al-Qaida - fraţii Kouachi, şi de la Statul Islamic - Coulibaly.

- "Capitala lumii"

Duminică, pe 11 ianuarie 2015, Parisul devine "capitala lumii", potrivit preşedintelui Hollande. Înconjurat de aproximativ 50 de demnitari de rang înalt străini, şeful statului defilează în fruntea unui "marş republican". Germana Angela Merkel, premierii britanic David Cameron, spaniol Maroano Rajoy, italian Matteo Renzi, turc Ahmet Davutoglu, preşedinţii Mali şi Comisiei Europene au participat, între mulţi alţii, la acest marş.

Nu toţi sunt campioni ai "libertăţii de exprimare". Însă toţi mărşăluiesc în tăcere, braţ la braţ. Premierul israelian Benjamin Netanyahu merge la doar câţiva metri de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas.

Sunt urmaţi de o mulţime uriaşă, pestriţă, emoţionată, festivă şi hotărâtă. Ea proclamă "je suis Charlie, juif, policier" ("eu sunt Charlie, evreu, poliţist"). În provincie, francezii defilează, de asemenea, în masă.

Cel puţin 3,7 milioane de persoane manifestează în ţară, dintre care între 1,2 şi 1,6 miliaone la Paris, un record de la înmormântarea lui Victor Hugo pe 1 iunie 1885.

În străinătate se mărţăluieşte, de asemenea, la Londra, Washington, Madrid. "Trăiască Franţa! În ce altă ţară s-ar aduna milioane de oameni, cu creioane şi stilouri în mână, pentru a apăra libertatea jurnalistică şi artistică", afirmă Salman Rushdie într-un mesaj postat pe Twitter.

În ţara care a inventat sloganul "CRS, SS", oamenii în uniformă sunt aplaudaţi, un omagiu adus celor trei poliţişti ucişi.

În seara lui 11 ianuarie, imaginea masacrelor face loc celei a milioane de siluete strânse rânduri-rânduri şi feţelor noilor eroi: un tânăr musulman din Mali, Lassana Bathily, care a salvat ostatici evrei la Hyper Cacher, un poliţist musulman, Ahmed Merabet, ucis în numele islamului. 

În ultimii cinci ani, soldaţii trupelor anti-teroriste implicaţi în operaţiunea Sentinelle au devenit o prezenţă obişnuită pe străzile oraşelor franceze. Nu mai puţin de 10.500 de militari au fost mobilizaţi pentru a asigura misiuni de protecţie pe teritoriul francez, după atentatele din ianuarie, 2015.

La cinci ani de la atentate, un proces împotriva 24 de suspecţi legaţi de atacul din redacţia revistei Charlie Hebdo a fost deschis la Paris, notează RFI. Numai cinci dintre acuzaţi vor apărea în instanţă, majoritatea celor absenţi fiind consideraţi morţi în Irak sau Siria. Este vorba despre 20 de bărbaţi şi patru femei, cu origini în Franţa, Maroc, Mauritania şi Algeria, convertiţi la ideologia jihadistă prin intermediul unor practicanţi musulmani de la moscheea din Sevran.