COM: Votul popular în alegerile din Statele Unite nu garantează victoria, într-un sistem electoral cu filtre democratice

Dacă proiecţiile se vor confirma, democrata Hillary Clinton va deveni al doilea candidat la preşedinţie din ultimele cinci scrutinuri care câştigă votul popular, dar pierde în Colegiul Electoral, ratând astfel funcţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii.

Hillary Clinton, care şi-a recunoscut înfrângerea şi l-a felicitat pe republicanul Donald Trump, probabil va obţine cu 74 de voturi mai puţin decât Donald Trump în Colegiul Electoral federal, format din 538 de membri, deşi, la nivelul votului popular, ar avea un avantaj de peste 200.000 de voturi, respectiv 47,7%, comparativ cu 47,5% în faţa lui Donald Trump.

Ar fi a cincea oară în istoria Statelor Unite când un candidat devine preşedinte deşi pierde votul popular, într-un sistem conceput astfel atât pentru reprezentivitatea regională, cât şi ca filtru pentru a se evita situaţii în care cetăţenii ar vota un candidat popular dar nedemocratic. În campania electorală, sondajele de opinie au considerat-o aproape permanent pe Hillary Clinton favorită tocmai pentru că nu au ţinut cont de specificitatea sistemului electoral american, conceput pentru a fi reprezentativ la nivel federal. Iar lipsa de relevanţă a sondajelor de opinie a transformat victoria lui Donald Trump într-un eveniment care pentru mulţi ar putea părea surprinzător.

În anul 2012, însuşi Donald Trump denunţa sistemul care acum îl avantajează, criticându-l pe preşedintele democrat Barack Obama că ar fi ştiut să gestioneze abil situaţia pentru a câştiga. "Colegiul Electoral este un dezastru pentru democraţie", transmitea Donald Trump prin Twitter pe 6 noiembrie 2012, în momentul în care părea că republicanul Mitt Romney ar fi putut câştiga votul la nivel naţional, dar pierde în faţa lui Barack Obama.

Sistemul electoral american este specific unei naţiuni federale, cu două partide principale, fiind construit astfel încât fiecare circumscripţie să fie bine reprezentată şi pentru evitarea unor situaţii limită. Cetăţenii americani nu aleg preşedintele în mod direct, ci desemnează electori federali. Fiecare dintre cele 50 de state şi Districtul Columbia sunt reprezentate proporţional în Colegiul Electoral federal care desemnează preşedintele. Numărul electorilor fiecărui stat este egal cu cel al reprezentanţilor în Congres, fiind în total de 538, corespunzând cu 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor, 100 de senatori, plus trei reprezentanţi ai Districtului Columbia. Cei 538 de membri ai Colegiului Electoral, ţinând cont în general de voturile din fiecare circumscripţie, aleg preşedintele SUA prin vot majoritar, respectiv cu cel puţin 270 de voturi.

În afară de funcţia de a reprezenta fiecare circumscripţie, Colegiul Electoral federal este un element al democraţiei reprezentative, fiind teoretic un filtru pentru blocarea anumitor situaţii "nedemocratice".

De fapt, în momentul creării Colegiului Electoral, autorii Constituţiei SUA l-au dorit a fi un instrument calificat pentru desemnarea preşedintelui naţiunii. Teoretic, Colegiul Electoral poate bloca învestirea unui candidat popular dar care ar reprezenta un pericol pentru naţiunea americană. În contextul campaniei electorale marcată de o serie de controverse, cotidianul The Washington Post nota în martie 2016 că electorii federali pot bloca învestitura unui candidat.

"Trebuie să ne amintim un lucru: americanii nu aleg direct preşedintele, este ales de Colegiul Electoral. În decembrie, electorii se vor reuni pentru a vota preşedintele şi vicepreşedintele. În ianuarie 2017, Congresul numără aceste voturi, stabileşte dacă există o majoritate - cel puţin 270 de voturi - şi confirmă un câştigător", explica ziarul The Washington Post în martie.

"Alegătorii consideră drept garanţie că opţiunile individuale de selectare a electorilor federali conduc apoi la alegerea preşedintelui. Dar Constituţia SUA nu oferă garanţii în acest sens. De fapt, în Constituţie scrie că statele numesc electori «în sensul în care poate fi trasat de legislaturi». Unii dintre fondatorii Statelor Unite se temeau că un proces electoral marcat de hotărâri pripite ale alegătorilor ar putea conduce la grave erori colective sau la «greşeli de raţionament» dacă preşedintele s-ar alege direct, pentru că oamenilor le lipseşte «capacitatea de evaluare» a candidaţilor. Astfel, în timp ce membrii Camerei Reprezentanţilor sunt responsabili direct în faţa cetăţenilor, procesul electoral prezidenţial este indirect. Electorii federali, nu cetăţenii, desemnează prepreşedintele SUA. Iar parlamentele statele decis modul. Între timp, cele mai multe state au dezvoltat legi prin care electorii sunt obligaţi să voteze cu candidatul ce a obţinut majoritatea la nivel statal, dar multe nu au", sublinia The Washington Post.

Citeşte şi: Cel mai grav accident feroviar, produs în Germania în 2015, a avut loc din cauza acarului ce se juca pe telefon

Citeşte şi: Ce femeie va fi preşedinte în Statele Unite după culoarul creat de Hillary Clinton? Top 6 femei cu şanse - FOTO

Citeşte şi: Titlurile presei din America după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale - GALERIE FOTO

Citeşte şi: Promisiunea lui Trump din campanie care înspăimântă cartelul celor 14 ţări producătoare de petrol

Citeşte şi: Mii de americani au ieşit pe străzi să protesteze faţă de victoria lui Donald Trump. Madonna şi Cher, printre protestatari: "Trump este un rasist" - FOTO, VIDEO