COMENTARIU EUObserver: Posibil absenteism record la europarlamentare în România din cauza clientelismului şi corupţiei

Principalele partide din România întocmesc liste de candidaţi la alegerile europarlamentare care, cu unele excepţii, deschid calea rudelor, prietenilor şi soţiilor elitei politice de la Bucureşti către un loc de muncă destul de comod în vest.

Printre actualii europarlamentari posibil de a fi realeşi se numără soţia premierului român Victor Ponta, Daciana Sârbu, soţia preşedintelui Partidului Naţional Liberal Crin Antonescu, Adina Vălean şi, posibil, fiica preşedintelui ţării Traian Băsescu, Elena Băsescu.

Listele includ şi foşti candidaţi la prezidenţiale, foşti miniştri şi consilieri care şi-au declarat loialitate faţă de liderii lor.

"Poziţii eligibile pe listă sunt oferite ca răsplată soldaţilor vechi şi merituoşi ai partidului sau (care sunt consideraţi) o altă resursă ce trebuie păstrată în familie", susţine Claudiu Tufiş, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Bucureşti.

Au fost două scandaluri majore în rândul europarlamentarilor aleşi în 2009. Este vorba despre George Becali, acum fost europarlamentar, care în prezent ispăşeşte o pedeapsă cu închisoarea, şi europarlamentarul social-democrat Adrian Severin, implicat într-un scandal de corupţie.

Un alt europarlamentar implicat în acelaşi scandal a fost slovenul Zoran Thaler, care a demisionat şi care luna trecută a fost condamnat la doi ani de închisoare în ţara sa. Diferenţa de comportament între Slovenia şi România este "un indicator grăitor" al interesului pentru astfel de probleme la nivel naţional şi european, susţine Tufiş.

Rămânerea lui Severin în funcţia de europarlamentar arată măsură în care societatea românească şi clasa ei politică tolerează corupţia, subliniază publicaţia. Clasa politică românească a fost zguduită de un val de acuzaţii de corupţie, procese şi condamnări înaintea alegerilor europene din mai şi a celor prezidenţiale din noiembrie. Mai mulţi politicieni de rang înalt au fost încarceraţi pentru corupţie.

Analiştii se tem însă că aceasta nu este o epocă de aur a transparenţei şi justiţiei pentru viaţa publică din România. Tufiş vede condamnarea unor foşti miniştri, între care şi Adrian Năstase, drept "muniţie pentru actualul război partizan" între elitele politice opozante. La rândul său, Ionuţ Tata, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, este sceptic că acest lucru va fi un precursor pentru o nouă generaţie de reprezentanţi publici oneşti.

"Tinerii politicieni sunt şi ei corupţi", afirmă el, "pentru că s-au alăturat aripii tinere a partidelor în urmă cu zece ani, când corupţia era în creştere şi unii dintre ei au fost atraşi de corupţie".

Această lipsă de alternativă la actuala clasă politică generează cinism în rândul populaţiei. "Oamenilor nu li se oferă nimic care să li se pară atractiv", a declarat Tufiş. "Partidele menţin politicieni bătrâni reciclaţi, iar cei noi sunt doar copii ale celor bătrâni".

Percepţia clientelismului şi corupţiei este posibil să contribuie la absenteism. România se numără printre ţările membre UE care suferă de cea mai mare rată a absenteismului la alegerile europene. Astfel în 2009, 27,4 la sută dintre români au votat în alegerile europene - cea mai mică rată după Slovacia (19,6 la sută), Lituania (20,9 la sută) şi Polonia (24,5 la sută) - comparativ cu media europeană de 43 la sută.

"Absenteismul va reveni cu o răzbunare în alegerile europene din 2014 şi va fi mai mare decât oricând", anticipează Tata.

În plus, românii nu simt că alegerea europarlamentarilor are vreun impact asupra vieţilor lor. "(Alegerea europarlametarilor) nu aduce niciun risc privind venitul sau scăderea şomajului", explică Tata. "Alegerea este aproape irelevantă, spre deosebire de alegerea unui preşedinte sau a unui primar, când vezi că aceşti reprezentanţi fac ceva", adaugă el.

O altă problemă care a apărut în România în ultimii cinci ani este euroscepticismul. Ţara rămâne una dintre cele mai eurofile, dar politicienii folosesc acum o retorică de distanţare de Bruxelles, mai ales pe teme privind combaterea corupţiei şi independenţa justiţiei.

Acest lucru va contribui, de asemenea, la o rată de participare mică. Dar partidele mari preferă acest lucru, nominalizarea pe lista partidului echivalând astfel cu un loc sigur de europarlamentar.

"Participarea limitată oferă un avantaj partidelor mari care au o capacitate mai mare de a-şi mobiliza baza", susţine Remus Stefureac, directorul INSCOP.

În ultimii 80 de ani, România s-a transformat dintr-o societate multietnică într-una mai degrabă monoculturală. Majoritatea societăţii româneşti are o cultură adânc înrădăcinată în rasism şi homofobie. Trei sferturi dintre români nu ar vota un europarlamentar cu dizabilităţi fizice, un maghiar sau un rom, potrivit sondajului CNCD realizat în decembrie 2013. În plus, 81 la sută sunt împotriva unui europarlamentar cu o orientare sexuală diferită.

"Un partid de extremă dreaptă va deveni relevant pentru România atunci când migraţia va deveni o problemă", argumentează Tufiş. "Până atunci, treaba lui este făcută de partidele politice existente".

Românii vor alege 32 de europarlamentari din totalul de 751 ai Parlamentului European la 25 mai.