Comisia Europeană intenţionează să mărească de patru ori numărul azilanţilor de repartizat între statele UE

În contextul în care Germania şi Franţa s-au raliat joi propunerii sale cu privire la introducerea unor cote obligatorii, Comisia Europeană (CE) studiază posibilitatea să le ceară Celor 28 să accepte 160.000 de solicitanţi de azil, care au sosit în ultimele săptămâni în Italia, Grecia şi Ungaria.

În mai, Bruxellesul cerea întregului bloc să accepte 40.000 de azilanţi, sosiţi în Italia şi Grecia, dar intenţionează să tripleze acest număr, din cauza afluxului de imigranţi constatat în vară, şi să-i adauge alţi aproximativ 50.000 de solicitanţi de azil sosiţi în Ungaria.

Liderii statelor membre au refuzat la summitul din iunie introducerea unei sistem de cote, care propunea repartizarea în funcţie de mărimea şi puterea ţărilor, preferând voluntariatul.

Citeşte şi: Daily Mail despre CRIZA IMIGRANŢILOR: România ar primi 7.000 de refugiaţi dintr-un total de 160.000, iar Marea Britanie niciunul - INFOGRAFIC

Însă ofertele voluntare ale statelor membre UE nu depăşesc, în prezent, 32.000 de locuri, în timp ce numărul imigranţilor ajunşi în Italia, Grecia şi, în plus, în Ungaria, depăşeşte sute de mii, un număr fără precedent de la Războaiele din fosta Iugoslavie, în anii '90.

Cu scopul de a depăşi reticenţele foarte puternice de a primi refugiaţi ale unui număr de state din Europa de Est, Comisia ar putea să propună posibilitatea de a plăti pentru acceptarea imigranţilor de către alt stat membru, a declarat un oficial.

Presiuni asupra statelor din Europa de Est

Ralierea Franţei şi Germaniei la mecanismul de repartizare obligatorie preconizat de către Comisia Europeană şi deja susţinut puternic de Italia, sporeşte presiunea asupra statelor din Europa de Est.

Cu o zi înainte de reuniunea miniştrilor europeni de Externe, care se întâlnesc vineri la Luxemburg, şefii diplomaţiilor germană, franceză şi italiană i-au trimis o scrisoare comună Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate Federica Mogherini în care-i cer să aibă o abordare mai centralizată asupra dosarului.

Tot vineri se reunesc, la Praga, şi şefii guvernelor polonez, ungar, slovac şi ceh, cu scopul de a-şi coordona poziţiile.

Într-o vizită la Bruxelles, premierul ungur Viktor Orban a declarat că este pregătit să examineze cote de repartizare, în cazul în care-i este prezentată o asemenea propunere.

"Există o abordare diferită a tuturor acestor probleme, între statele occidentale şi cele din Europa Centrală (...). Acesta nu este un lucru bun. Ne-ar plăcea, aşadar, să cooperăm şi să găsim un teren de înţelegere", a declarat el, referindu-se la reuniunea de la Praga.

Premierul polonez Ewa Kopacz şi-a reafirmat opoziţia faţă de introducerea unor cote, dar a anunţat că Varşovia este pregătită să "discute despre amploarea angajamentului (său) pe o bază voluntară".

Polonezul Donald Tusk, predecesorul ei în postul de premier, dar care a devenit preşedintelr Consiliului European, a declarat, la primirea lui Orban la Bruxelles, că "necesitatea, astăzi, este să primim în mod echitabil în UE cel puţin 100.000 de refugiaţi".

"Ţările care nu sunt în mod direct afectate de această criză şi care au beneficiat de solidaritatea UE în trecut trebuie să o împărtăşească cu cei care au nevoie de ea", a adăugat Donald Tusk. "Este într-adevăr paradoxal ca cele mai mari ţări din Europa, ca Germania şi Italia, să aibă nevoie de solidaritatea noastră. La fel ca Ungaria", a spus el.