Conflictul Ruso-Euroatlantic. Bilanţ după opt luni de sancţiuni economice, atacuri cibernetice şi război proxy în Ucraina

Sursa Foto - Hepta/Creative Commons 

O scurtă istorie a Războiului Ciudat de opt luni de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial 

Pentru început, iată cum s-a desfăşurat Al Doilea Război Mondial în primele opt luni, sub forma de "The Phoney War" (Războiul Ciudat sau Falsul Război) care a debutat pe 1 septembrie 1939, când Germania Nazistă şi Uniunea Sovietică au invadat Polonia. Franţa şi Marea Britanie i-au declarat război Germaniei Naziste de la 3 septembrie 1939, fiind declanşat Războiul Ciudat care a durat opt luni. 

A debutat un război economic ce a presupus blocadă navală, dar a fost deschis un front anglo-francez în Balcani şi a fost invadată Norvegia pentru a preveni preluarea minereurilor de fier de către nazişti. 

Francezii au condus Ofensiva Saar pentru a ataca Germania şi să ajute Polonia, dar s-au retras nefiind pregătiţi militari. 

Finlanda a fost invadată de Uniunea Sovietică în iarnă, iar Germania Nazistă a ocupat Danemarca şi Norvegia în aprilie 1940 şi a lansat raiduri aeriene asupra navelor britanice.  

Războiul Ciudat s-a încheiat  după 8 luni, la 10 mai 1940, când Germania Nazistă a invadat Ţările de Jos şi Franţa. 

La opt ani de la începerea războiului dintre ucraineni şi separatişti pro-ruşi, după ce Federaţia Rusă condusă de dictatorul Vladimir Putin a anexat regiunile Luhansk şi Doneţk pe 22 februarie 2022 sub pretextul protejării minorităţilor ruse, două zile mai târziu a invadat şi bombardat Ucraina, inclusiv capitala sa, Kiev, printr-o "Operaţiune Specială de demilitarizare, denazificare şi desatanizare".

Trupele ruse şi regimul putinist au comis crime de război şi acte de genocid împotriva poporului ucrainean. 

De opt luni încoace, de când militarii ucraineni îşi apără ţara, Occidentul se află într-un război economic, proxy şi cibernetic cu Federaţia Rusă după ce aceasta a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022. Statele membre NATO şi UE, dar şi aliaţi ai SUA livrează provizii, armament şi muniţie către Ucraina ca să se apere de agresiunea rusă. 

La fel ca şi azi, aliaţii occidentali au evitat să catalogheze conflictul din anii 1939-1940 drept un "război mondial".

Războiul Proxy - înarmarea Ucrainei de către NATO împotriva agresiunii ruse 

Federaţia Rusă a atacat Ucraina cu arme termobarice TOS-1, blindate BMP, aeronave de luptă din seria Suhoi 35, eclicoptere Mil Mi-28, bombardiere Tupolev, tancuri din seria T-70, T-80 şi T-90, tunuri de artilerie 2A36 Giatsint-B şi obuziere 122 mm  2A18 rachete de croazieră Kalibr, rachete hipersonice Iskander, sisteme Pantsir, submarine din clasa Kilo, fregate din clasa Grigorovich şi crucişătoare din clasa Slava, dar şi cu drone iraniene Shaed 136. 

Ucraina s-a apărat cu armament sovietic, dar şi de fabricaţie ucraineană. 

Statele membre NATO i-au livrat puşti americane cu lunetă M21, puşti automate FN Scar de fabricaţie americană, carabine americane M4,  puşti de asalt de fabricaţie cehă CZ 805, mitraliere germane MG 3, rachete anti-tanc NLAW de fabricaţie britanică, rachete anti-tanc JAVELIN de fabricaţie americană, obuziere americane M109, obuziere britanice M777, lansatoare de rachete multiple HIMARS de fabricaţie americană, rachete franţuzeşti anti-aeriene MISTRAL, vehicule blindate americane de infanterie AIFV,  aeronave MiG-29 din epoca sovietică, drone turceşti Baykar Bayraktar TB2, drone chinezeşti de recunoaştere Mavic de la compania DJI, tancuri poloneze PT-91 Twardy, tancuri de fabricaţie sovietică din seria T-60 şi T-80, obuziere franţuzeşti CAESAR  şi suport din partea sateliţilor Starlink fabricaţi de compania americană aerospaţială SpaceX.

În curând, Ucraina va primi sisteme de apărare anti-aeriană NASAMS şi Patriot, şi probabil chiar tancuri americane M1 Abrams, tancuri germane Leopard şi sisteme americane de apărare MIM-104 Patriot. 

Războiul Economic - Sancţionarea Rusiei 

Statele Unite ale Americii şi mare parte din statele membre NATO şi UE, dar şi Coreea de Sud, Taiwan, Singapore, Australia şi Japonia au sancţionat economic Federaţia Rusă. Numai Ungaria condusă de Viktor Orban şi Turcia condusă de Erdogan au refuzat să fie solidari cu Occidentul. 

Rusia a fost eliminată din reţeaua SWIFT, o societate cooperativă belgiană care furnizează servicii legate de executarea tranzacţiilor financiare şi a plăţilor între bănci din întreaga lume. Mulţi cetăţeni ruşi nu şi-au mai putut scoate economiile şi salariile din bănci, iar rubla s-a devalorizat rapid. 

Banca Centrală a Rusiei a fost blocată să acceseze mai mult de 400 de miliarde de dolari în rezervele valutare deţinute în străinătate. 

Proiectul Nord Stream 2 ce presupunea construirea conductelor de gaz dintre Rusia şi Occident a fost sistat definitiv. 

Companiile multinaţionale precum Apple, Sony, Microsoft, IKEA, ExxonMobil, General Motors, Valve, Coca Cola, McDonald's, Activision Blizzard, Amazon, Airbus, Boeing, Chevrolet, Disney, Ferrari, Google, IBM, Hewlett-Packard, LEGO, Nintendo, Prada, PepsiCo, Samsung, Uber, Twitter, Meta, Warner Bros, Zoom, Starbucks, Meta şi multe altele au decis să aplice sancţiuni Rusiei.

Acestea şi-au închis sediile, şi-au retras investiţiile şi sistat activităţile din Rusia. 

Mulţi oligarhi şi oficiali apropiaţi ai regimului putinist au fost sancţionaţi, conturile bancare din străinătate ale acestora fiind blocate , inclusiv proprietăţile, automobilele şi iahturile au fost confiscate de autorităţile occidentale. 

Produsele ruseşti au fost boicotate în Occident. Aprovizionarea cu neon , necesar pentru fabricarea cipurilor şi laserelor, a fost, de asemenea, sever constrânsă de conflict.

În mai 2022, Rusia a fost raportată că îşi foloseşte rezervele de aur pentru a susţine economia, în ciuda interdicţiei de a tranzacţiona cu aur. În august 2022, Elveţia a adoptat o interdicţie asupra tuturor importurilor de aur ruseşti. 

Diamantelor care reprezentau o sursă importantă de export pentru economia rusă le-au scăzut valoarea după ce au fost aplicate sancţiuni celui mai mare producător rus de diamante Alrosa.

Izolarea Rusiei la nivel internaţional

La 24 februarie 2022, spaţiul aerian ucrainean a fost închis aeronavelor civile cu câteva ore înainte de începerea invaziei ruse, pe baza unei notificări din partea Ministerului rus al Apărării.

Autoritatea europeană de reglementare EASA a emis un Buletin de informaţii privind zonele de conflict (CZIB) avertizând că aeronavele civile ar putea fi identificate greşit sau chiar vizate direct ca fiind aeronave militare. 

Pe 25 februarie, Regatul Unit a anunţat închiderea spaţiului său aerian companiilor aeriene ruse. La 27 februarie, UE şi Canada şi-au închis spaţiul aerian tuturor aeronavelor ruseşti, inclusiv aeronavelor comerciale şi private 

Până la 29 martie 2022,  exceptând Turcia, statele membre NATO şi UE, dar şi Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Kosovo şi Coreea de Sud şi-au închis complet spaţiul aerian tuturor companiilor aeriene ruse şi avioanelor private înmatriculate în Rusia. 

Războiul cerealelor - blocada navală rusească din Marea Neagră 

La momentul invaziei, Ucraina era al patrulea cel mai mare exportator de porumb şi grâu şi cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea soarelui. Rusia şi Ucraina erau împreună răspunzătoare pentru 29% din exporturile mondiale de grâu şi 75% din exporturile mondiale de ulei de floarea soarelui.  

Preţurile grâului au crescut la cele mai mari preţuri din 2008, ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei şi blocadei navale din Marea Neagră. 

O posibilă întrerupere a aprovizionării globale cu grâu ar fi putut exacerba criza foametei în curs de desfăşurare în Yemen, Afganistan  şi Africa de Est. Creşterea preţurilor la grâu ca urmare a conflictului a tensionat ţări africane precum Egiptul , care sunt foarte dependente de exporturile de grâu ruseşti şi ucrainene , şi au provocat temeri de tulburări sociale. Cel puţin 25 de ţări africane importă o treime din grâul lor din Rusia şi Ucraina. 

Organizaţia Naţiunilor Unite, Rusia, Ucraina şi Turcia au semnat acorduri la 22 iulie 2022, menite să asigure exporturile de cereale prin Marea Neagră  din ambele ţări şi îngrăşăminte din Rusia, pentru a reduce penuria în ţările în curs de dezvoltare. A doua zi, Rusia a tras cu rachete în oraşul-port Odesa din care erau livrate cereale ucrainene.

Războiul Energetic - sabotarea conductelor de gaz de către Rusia 

N-au scăpat nici furnizorii de îngrăşăminte, ţiţei, paladiu , platină , aur, cobalt , nichel şi aluminiu. Invazia a ameninţat aprovizionarea cu energie din Rusia către Europa, preţurile gazelor naturale în Europa atingând un maxim istoric de 3.700 dolari per mia de metri cubi pe 7 martie la ICE Futures  şi preţurile petrolului Brent crescând cu peste 130 dolari pe baril pentru prima dată din 2008.  Acest lucru a determinat ţările europene să încerce să-şi diversifice rutele de aprovizionare cu energie.

La 7 martie, cancelarul german Olaf Scholz şi alţi lideri europeni au respins apelul SUA şi Ucrainei de a interzice importurile de gaz şi petrol rusesc, dar cu toate acestea, UE a indicat că îşi va reduce dependenţa de gaz de Rusia cu două treimi în 2022.  Putin a anunţat că Rusia va opri furnizarea de gaze ţărilor europene care nu au plătit în ruble. Numai Ungaria a acceptat.   

La 26 aprilie, Gazprom a anunţat că livrările de gaz către Polonia şi Bulgaria se vor opri.  

În aprilie 2022, Rusia a furnizat 45% din importurile de gaze ale UE, câştigând 900 de milioane de dolari pe zi  În primele două luni după ce Rusia a invadat Ucraina, Rusia a câştigat 66,5 miliarde de dolari din exporturile de combustibili fosili, iar UE a reprezentat 71% din acel comerţ.   

La 18 mai 2022, Uniunea Europeană a publicat planuri de a pune capăt dependenţei sale de petrol, gaze naturale şi cărbune din Rusia până în 2027.  

În iunie 2022, Uniunea Europeană, Egipt şi Israel au semnat un acord privind gazele naturale care devine parte a unui acord trilateral.

În septembrie 2022, Germania a sistat definitiv livrarea de gaze către Germania prin conductele Nord Stream 1 şi 2.

Pe 26 septembrie 2022, conductele subacvatice de gaze Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 din Marea Baltică au fost grav avariate în urma actelor de sabotaj rusesc. 

Submarine ruseşti şi urme de explozibil rusesc au fost depistate în urma investigaţiilor.  

În octombrie, conductele petroliere de la Druzhba, Polonia, au fost avariate în urma altui posibil act de sabotaj rusesc. 

Războiul Cibernetic - atacuri cibernetice asupra Europei de Est

Pe 29 aprilie 2022, o serie de atacuri cibernetice au vizat site-urile de instituţii guvernamentale, militare, bancare şi de presă din România. 

Autorul era grupul Killnet de hackeri ruşi. Atacurile au vizat şi site-urile aeroporturilor din România şi au durat până la 1 mai. 

Hackeri ruşi au blocat o serie de site-uri guvernamentale bulgare într-un atac cibernetic la scară largă, a anunţat sâmbătă un anchetator, potrivit DPA. Atacul a făcut ca site-urile preşedinţiei, guvernului, unor ministere cheie şi Curţii Constituţionale din Bulgaria să fie blocate sau să funcţioneze lent, potrivit unor surse oficiale. 

Estonia a respins „cele mai ample atacuri cibernetice din 2007 încoace”, a declarat un oficial al guvernului, la scurt timp după ce a îndepărtat monumente sovietice dintr-o regiune cu o majoritate etnică rusă.

Grupul rus de hackeri Killnet a revendicat atacul, declarând miercuri pe contul său Telegram că a blocat accesul la peste 200 de instituţii de stat şi private estoniene, cum ar fi un sistem de identificare a cetăţenilor online.

Un grup de hackeri recent descoperit a atacat companii de transport şi logistică din Ucraina şi Polonia cu un nou tip de ransomware, a anunţat Microsoft într-o postare pe blog, scrie Reuters.

Site-ul parlamentului finlandez a fost blocat temporar din cauza unui presupus atac cibernetic, transmit DPA şi AFP.

Bilanţul victimelor războiului ruso-ucrainean (din 24 februarie până pe 24 octombrie 2022)

Tabăra ucraineană

Între 14.200 şi 14.400 de civili şi militari au fost ucişi în timpul războiului din Donbas (2014–2022).Bilanţul invaziei Ucrainei de către Rusia este şi mai dramatic.Guvernul ucrainean susţine că între 7.000 şi 29.125 de civili au fost ucişi. Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă să fie imparţială şi estimează că au fost ucişi 6.221 civili şi 9.371 au fost răniţi.

Federaţia Rusă nu oferă nicio informaţie despre numărul civililor ucişi pentru că neagă că ar comite crime de război.În ce priveşte numărul militarilor ucişi. guvernul ucrainean susţine că au fost ucişi 10.000 de militari, alţii 30.000 au fost răniţi şi sunt 7.200 de dispăruţi (dintre care 5.600 sunt capturaţi de forţele ruse).Federaţia Rusă tinde să exagereze şi declară că a nimicit 61.207 de militari şi a rănit alţi 49.368 militari ucraineni.

Tabăra rusă

Statele Unite ale Americii susţin că între 70.000 şi 80.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi.Ucraina susţine că a nimicit 63.380 de militari ruşi.Rusia susţine că a pierdut doar 7.184 de militari în Operaţiunea Specială din Ucraina.

Bilanţul militarilor voluntari străini ucişi în Ucraina care au luptat pentru democraţia ucraineană : 2 australieni, 21 azeri, 15 bieloruşi, 3 brazilieni, 1 canadian, 3 columbieni, 1 croat, 1 ceh, 1 danez, 3 francezi, 22 georgieni, 1 german, 1 irlandez, 1 israelian, 1 italian, 1 olandez, 1 zeelandez, 1 polonez, 4 ruşi, 1 spaniol, 1 sud-coreean, 3 suedezi, 3 britanici, 6 americani.

Bilanţul militarilor voluntari străini ucişi care au luptat pentru ocupaţia rusească a Ucrainei: 1 bielorus, 5 sirieni, 10 iranieni, 13 kirghizi, 1 moldovean, 14 georgieni , 9 tadjici,  2 italieni, 1 sârb.

Civili străini ucişi din cauza războiului, ce proveneau din afara Rusiei şi Ucrainei: 12 greci, 8 azeri, 2 bieloruşi, 2 americani, 1 afgan, 1 algerian, 1 armenian, 1 bengalez, un ceh, 1 egiptean, 1 francez, 1 indian, 1 irakian, 1 irlandez, 1 israelian, 1 lituanian, 1 moldovean, 1 rus şi 1 britanic.

Sursa Bilanţului - Wikipedia. Informaţii preluate după India Today, Azerbaycan, CBS News, France24, News Georgia, BBC.ru, The Korea Herald, NewsWeek, SkyNews, Ynetnews, NDTV, El Espanol, Israel Hayom, şi News Maker.md.