Congresul SUA, de acord să aştepte neutralizarea armamentului chimic sirian

Congresmenii au luat marţi o "pauză" în dosarul sirian, Senatul amânând până cel puţin săptămâna viitoare - la cererea lui Barack Obama - un vot de procedură asupra unei rezoluţii care autorizează recurgerea la forţă, cu scopul de a oferi timp preşedintelui să evalueze credibilitatea ofertei ruse de plasare sub control internaţional a arsenalului chimic sirian.

În alocuţiunea sa, în care a oferit o şansă diplomaţiei dar a subliniat că opţiunea militară se află în continuare pe masă, Obama a interpelat în mod direct cele două cele mai ostile tabere faţă de o intervenţie în Congres.

"Cer prietenilor mei de dreapta să îşi reconcilieze angajamentul în favoarea puterii militare americane cu lipsa de acţiune atunci când o cauză este atât de justă. Iar prietenilor mei de stânga le cer să îşi reconcilieze convingerile în favoarea libertăţii şi demnităţii pentru toţi cu aceste imagini cu copii care se zbat de durere, murind pe podele reci de spital", le-a spus el.

În cadrul dreptei, republicanii izolaţionişti afiliaţi Tea Party, foarte numeroşi în Camera Reprezentanţilor, şi-au reiterat opoziţia faţă de o intervenţie, fără ca aceasta să fie o surpriză, declarându-se puţin convinşi de apelul prezidenţial.

"Am primit un apel telefonic amabil din partea secretarului general al Casei Albe cu câteva minute înainte de discurs", a scris într-un mesaj postat pe Twitter reprezentantul Jason Chaffetz, aparent curtat de Executiv. Dar "votez tot NU", a adăugat el.

"Dacă destabilizăm regimul, haosul va creşte şi vom deveni, în final, aliaţii Al-Qaida", a comentat senatorul Rand Paul, considerat vârful de lance al opoziţiei în Senat, care a subliniat că speră ca iniţiativa rusă să fie încoronată de succes.

Dezertări în tabăra democrată

În cadrul stângii, calea diplomatică a fost primită ca o ieşire onorabilă de către democraţii antirăzboi, în contextul în care tabăra "nu" îşi îngroaşă rândurile zilnic.

"Sunt mulţumit că Statele Unite şi alte ţări încearcă o strategie diplomatică internaţională", a declarat după discursul lui Obama senatorul Jeff Merkley, în continuare indecis. "Îl aplaud pe preşedinte pentru că a optat să asculte şi să obţină aprobarea Congresului", a declarat Charles Rangel, un reprezentant care se opune atacurilor.

Următoarele zile vor arăta dacă strategia adoptată de Obama va influenţa opinia publică, dar aliaţii săi îi laudă decizia de a nu grăbi votul, în contextul în care tot Washingtonul preconiza o înfrângere în cazul în care rezoluţia ar fi fost supusă votului săptămâna aceasta.

"Ar fi nepotrivit să trânteşti uşa, fără să acorzi atenţia cuvenită", a apreciat democratul Robert Menendez, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Senatului. Împreună cu alţi senatori, el a redactat o nouă versiune a textului care va fi supus votului congresmenilor, condiţionând orice operaţiune militară de nerespectarea de către Bashar al-Assad a unei eventuale rezoluţii ONU.

În Senat, fiecare zi aduce noi dezertări în rândul democraţilor. În momentul în care preşedintele îşi susţinea discursul, marţi, doar 24 de senatori se declarau favorabili atacurilor, 29 li se opuneau, iar 47 rămâneau indecişi.

"Este foarte îngrijorat că membrii Congresului ar putea să îi submineze capacitatea de a ameninţa cu utilizarea forţei", interpreta discursul republicana Susan Collins, apreciind că raportul de forţe la vot i-ar permite lui Obama să păstreze controlul asupra discuţiilor cu ruşii.

În Camera Reprezentanţilor, panta este şi mai abruptă: 181 de reprezentanţi, potrivit ziarului The New York Times (NYT), 149 potrivit The Washington Post (WP) sunt ostili unei intervenţii, iar alte câteva zeci înclină spre tabăra "nu".