Covid-19 este prima criză globală din ultimul secol în care nimeni nu cere ajutorul Washingtonului. Ar putea fi acesta începutul declinului SUA?

Pandemia de Covid-19 zguduie din temelii toate ipotezele de bază despre excepţionalismul american. Pentru prima dată în ultimii mai bine de 100 de ani, în timpul unei crize globale, nimeni nu se aşteaptă ca Washingtonul să preia conducerea şi să salveze lumea.

Imaginile îngrozitoare din spitalele americane, milioanele de oameni care au rămas fără locuri de muncă şi răspunsul deloc convingător al Casei Albe la această criză, nu au făcut decât să îi facă pe cei de pe latura europeană a Atlanticului să privească cu neîncredere la cea mai bogată şi mai puternică naţiune din lume, scrie The New York Times.

„Când oamenii văd aceste imagini din New York se întreabă cum este posibil aşa ceva? Cum s-a ajuns aici”, a declarat Henrik Enderlein, preşedintele Şcolii Hertie din Berlin, o universitate axată pe politici publice. „Cu toţii suntem uimiţi. Uită-te la câţi oameni au rămas fără locuri de muncă. Douăzeci şi două de milioane”, a adăugat el.

Pandemia care face ravagii pe tot globul, a dus la mai mult decât pierderea a sute de mii de vieţi de la New Delhi până la New York. A reuşit să zguduie presupunerile fundamentale despre excepţionalismul american - rolul special pe care l-au jucat Statele Unite zeci de ani după cel de-al Doilea Război Mondial, şi ceea ce a transformat naţiunea nord americană într-un lider global şi un exemplu pentru lume.

Astăzi, cifrele referitoare la infecţii ridică altfel de probleme: peste 840.000 de americani au fost diagnosticaţi cu Covid-19 şi cel puţin 46.784 din aceştia au murit.

Dar în timp ce cifrele continuă să crească, preşedintele Trump şi guvernanţii statului nu doar că se contrazic privind ceea ce trebuie să facă, dar şi cine are autoritatea să o facă.

Donald Trump a promovat organizarea unor proteste faţă de măsurile de siguranţă cerute de consilieri ştiinţifici, a prezentat fapte neconfirmate ştiinţific despre virus şi săptămâna aceasta a folosit virusul pentru a întrerupe emiterea de cărţi verzi persoanelor care doresc să emigreze în Statele Unite.

„America nu a reacţionat rău, a făcut-o excepţional de rău”, a spus Dominique Moïsi, politolog şi consilier principal la Institut Montaigne cu sediul la Paris.

Pandemia din Statele Unite a expus două mari slăbiciuni care, în ochii multor europeni, s-au agravat una pe cealaltă: conducerea neregulată a lui Trump, care a devalorizat expertiza şi a refuzat adesea să urmeze sfaturile consilierilor săi ştiinţifici, şi absenţa unui sistem robust în domeniul sănătăţii publice şi a unei plase de siguranţă socială.

„În toţi aceşti ani, America s-a pregătit războiul greşit”, a explicat Moïsi pentru NYT. „S-a pregătit pentru un nou 11 septembrie, dar în schimb a venit un virus. Iar acum se ridică întrebarea: a devenit America o putere greşită cu priorităţi greşite?", s-a întrebat politologul francez.

Iar în aceste condiţii s-a ajuns ca aceasta să fie prima criză globală din mai bine de un secol în care nimeni nu se aşteaptă ca Statele Unite să preia controlul.

Iar în acest context s-au evidenţiat două modele pe care Europa încearcă să le evite.

”China a luat măsuri foarte autoritare, în timp ce în S.U.A., problema virusului a fost acoperită prea mult timp. Acestea sunt două extreme şi niciuna dintre ele nu poate fi un model pentru Europa", a spus Heiko Maas, ministrul de Externe German într-un interviu pentru Der Spiegel.

America a reprezentat odată o poveste despre speranţă şi nu doar pentru americani şi pe pentru oameni precum Maas, care a crescut în Germania de Vest, la limita cortinei de fier. Dar după 30 de ani de la încheierea Războiului Rece, visul american se dovedeşte a avea multe cusururi.

Ţara care a ajutat la înfrângerea fascismului în Europa, în urmă cu 75 de ani, şi care a apărat democraţia pe continent în deceniile următoare, s-a dovedit a fi incapabilă să-şi apere proprii cetăţeni.

Iar în acest tablou există o ironie specială: Germania şi Coreea de Sud, ambele produse ale conducerii americane iluminate după război, au devenit exemple de bune practici în criza coronavirusului.

Însă, acum, criticii spun că America nu doar că reuşeşte să conducă lumea în soluţionarea acestei crize, dar a reuşit contraperformanţa de a-şi lăsa baltă proprii oameni.

”Nu doar că nu există o conducere globală, nu există nici o conducere naţională şi nici federală în Statele Unite”, a spus Ricardo Hausmann, directorul Laboratorului pentru Dezvoltare Internaţională a Universităţii Harvard. „Într-un fel, acesta este eşecul conducerii Statelor Unite în S.U.A.”, a conchis cercetătorul.

Desigur, unele ţări din Europa au fost, de asemenea, copleşite de virus, numărul morţilor din cauza Covid-19 fiind mult mai mare ca procent din populaţie în Italia, Spania şi Franţa decât în Statele Unite. Dar aceste ţări au fost lovite mai devreme şi au avut mai puţin timp să se pregătească şi să reacţioneze.

„Sistemele social-democratice ale Europei nu sunt doar mai umane, ci ne pregătesc mult mai bine pentru a face faţă unei crize ca aceasta, faţă de sistemul capitalist mai brutal din Statele Unite”, a spus Moïsi.

Analiştii spun că această criză ar putea acţiona ca un accelerator al istoriei şi ar putea duce la un declin al influenţei atât a Statelor Unite, cât şi a Europei. De aceea, spun istoricii, că Statele Unite ar trebui să se uite la lungul şir de imperii care s-au ridicat şi au căzut de-a lungul istoriei.

„Pentru un istoric nu este nimic nou, asta se întâmplă. Este o poveste foarte familiară în istoria lumii. Marile puteri ajung să decadă după o perioadă pentru că adună probleme şi disfuncţionalităţi care la un moment dată nu mai pot fi controlate”, a concluzionat Timothy Garton Ash, profesor de istorie a Europei la Universitatea Oxford.