Cum va arăta lumea noastră după coronavirus. Analiză în detaliu a impactului asupra vieţii de zi cu zi, asupra democraţiei şi a viitorului UE

Criza a pus stăpânire şi a trimis numeroase ţări în izolare, a devastat nenumărate afaceri, a ucis sute de mii de oameni şi a dat pest cap vieţile a sute de milioane, dacă nu chiar miliarde, de persoane. 

Întrebarea care rămâne acum este: Ce anume urmează? 

Pe măsură ce întreaga omenire se confruntă acum cu noţiunea că va trebui să trăim cu noul coronavirus - sau cu pericolul viitoarelor epidemii - este deja clar că pandemia are potenţialul de a distruge industrii, accelera tendinţe culturale şi economice, sau poate fi folosită de politicieni în scopuri periculoase.

Jurnaliştii de la Politico au întrebat zeci de experţi şi legislatori ce anume cred ei că pandemia va schimba şi ceea ce ar trebui să se schimbe. 

Dacă tendinţele curente vor continua, criza coronavirusului va...

...omorî munca la birou.

Piaţa imobiliară comercială a fost lovită crunt de criza Covid-19. Multe afaceri nu se vor redeschide după ce criza va trece, astfel că multe spaţii de birouri vor rămâne neocupate. Alţi angajatori vor permite angajaţilor să continue munca de acasă şi vor prefera să economisească bani prin alegerea spaţiilor de muncă mai flexibile.

În ciuda frustrărilor ocazionale care vin odată cu munca de acasă, managerii din unele industrii au descoperit cât de practice pot fi videoconferinţele. Potrivit firmei de consultanţă Global Workplace Analytics, peste doi ani până la 30% din angajaţi ar putea lucra de acasă mai multe zile pe săptămână. 

Spaţiile comerciale rămase goale ar putea fi de folos oraşelor precum Madrid, Roma şi Amsterdam, care se confruntă de ani de zile cu o criză imobiliară şi chirii rezidenţiale în creştere.

...devasta sectorul restaurantelor.

E greu de imaginat o Europă care să nu revină la obiceiurile sale de a lua masa în oraş şi de a ieşi la cafenele. Dar chiar şi aşa, atunci când măsurile de izolare vor lua sfârşit, experienţa prin care a trecut China arată că oamenii sunt reticenţi la întoarcerea în restaurante.

În China, restaurantele care s-au redeschis au fost nevoită să introducă măsuri de protecţie precum măşti pentru personal, spaţiu destul între mese şi controle de temperatură. Măsurile similare ar putea introduse şi în Europa, ceea ce ar putea însemna o povară în plus pentru afacerile care doresc să se redeschidă imediat după criză. 

Chiar dacă oamenii vor să ia masa în oraş, ar putea constata că locurile lor preferate au dispărut. Specialiştii consultaţi de Politico estimează că în Irlanda în jur de 40% - 50% dintre restaurante nu se vor redeschide. Tocmai de aceea, Comisia Europeană şi guvernele locale ar trebuie să ajute afacerile cu împrumuturi cu dobândă zero sau ajutor financiar nerambursabil. 

...reduce lanţul de aprovizionare cu alimente.

Unul dintre primele efecte ale noului coronavirus pe care majoritatea europenilor l-a simţit, în afara spitalelor, a fost „criza cumpărăturilor” şi rafturile rămase goale din cauza fricii de penurie.

Mai apoi, restricţiile de la graniţe au îngreunat transportul bunurilor în multe ţări, dar au şi blocat accesul muncitorilor sezonieri. 

Unii susţin că această criză ar trebui să ducă la schimbări profunde în relaţia dintre europeni şi alimente, pornind de la ceea ce consumăm acum în izolare, până la ceea ce ar trebui să mâncăm atunci când criza se va sfârşi - dar şi de unde anume vine mâncarea.

Europa ar trebui să-şi cultive propriile culturi, astfel încât să depindă mai puţin de surse din exterior şi să întărească securitatea în ceea ce priveşte alimentele Blocului Comunitar, susţine un specialist contactat de Politico. 

...încuraja oamenii să mănânce mai sănătos. 

Criza a schimbat de asemenea şi relaţia consumatorilor cu mâncarea lor. Măsurile de carantină la nivel naţional şi închiderea restaurantelor au făcut ca europenii să facă pâine în propriile bucătării, precum şi alte meniuri mai interesante. Mulţi europeni aleg acum şi cea mai apropiată brutărie, în loc să mai cumpere de la supermarketuri. 

Pandemia a dus şi la o creştere în cererea pentru alimente organice şi sustenabile, potrivit Ecovia Intelligence, o companie de cercetare. În Franţa, spre exemplu, unele magazine organice au avut creşteri de 40% în vânzări. 

...distruge moneda Euro - sau o va întări. 

De la crearea monedei Euro, liderii europeni au visat că valuta lor comuna va fi într-o zi rival al atotputernicului dolar. 

„Nimeni nu vrea să investească în economia ta dacă nu există creştere”, a declarat un specialist, subliniind importanţa dezvoltării unui fond de revenire economică de către Uniunea Europeană. 

Dacă această criză nu va distruge moneda Euro, atunci există încă speranţă, mai spune specialistul. „Dacă putem întocmi o strategie comună de creştere şi să unificăm datoria, ceea ce ar fi sustenabil pentru ţările puternice, dar şi cele slaba, atunci UE va ieşi mai puternică din criză”, a adăugat acesta. 

...elimina drepturile la viaţă privată.

„Numeroase măsuri de urgenţă vor deveni un element constant al vieţii. Aceasta este natura stărilor de urgenţă”, scris filozoful israelian Yuval Noah Harari la sfârşitul lunii martie, pe măsură ce Occidentul se trezea la realitate şi înţelegea că trebuie să se confrunte cu o boală ucigaşă despre care credea că va rămâne cât mai departe. 

Pentru democraţiile care ţin la drepturile fundamentale, acest lucru a însemnat că guvernele au optat pentru monitorizarea prin telefoane mobile şi alte măsuri de supraveghere pentru a „îmblânzi” pandemia.

Oficialii au insistat că aceste măsuri extraordinare şi invazive vor fi eliminate odată cu sfârşitul crizei - totuşi, unii sunt spectici. „Dacă dezvoltăm sistemul de monitorizare... acesta va continua”, a declarat recent Wojciech Wiewiórowski, supraveghetor al protecţiei datelor în UE. 

Chiar dacă hotărâm să ne „întoarcem la o lume fără monitorizare, fără urmărirea locaţiei, armele, instrumentele vor fi la dispoziţie oricum”, a mai adăugat acesta.