De ce azotatul de amoniu este atât de periculos/ Ce alte accidente a produs substanţa chimică

Devastatoarea explozie care a zguduit ieri Beirutul a fost soldată cu circa 100 de morţi şi cu mai mult de 4.000 de răniţi. Autorităţile locale au afirmat că debutul deflagraţiei a fost un incendiu din apropierea portului, căruia i-a urmat explozia a 2.750 de tone de nitrat de amoniu, care erau stocate de şase ani în depozitul portului din Beirut, relatează sueddeutsche.de.

Ce este nitratul de amoniu?

Cristalele incolore ale nitratului de amoniu arată foarte inofensiv, dar pot fi şi foarte distrugătoare. Este „o sare care ia naştere din amoniac şi acid azotic”, explică Andreas Battenberg, chimist la Universitatea Tehnică din München. Deoarece azotatul de amoniu conţine mult azot, este utilizat ca o componentă în îngrăşăminte. Ca îngrăşământ, e utilizat numai sub formă de amestec cu alte substanţe. Însă atunci când este supraîncălzită, substanţa devine explozivă.

„Fatal”, spune Battenberg, este că, atunci când explodează, molecula se descompune în apă, oxigen şi azot, eliberând o cantitate enormă de gaz. Aşadar, odată aprins nitratul de amoniu, reacţia nu poate fi oprită, rezultând „o explozie cu o forţă enormă”. Nu este suficient însă doar să ţii o brichetă aprinsă lângă sacii cu material sau să îi laşi la soare prea mult timp. Nitratul trebuie încălzit la peste 300 de grade „pentru a declanşa reacţia”. Apoi, catastrofa nu mai poate fi oprită. „Odată ce se produce reacţia, se eliberează atâta energie în jur încât totul e cuprins în această reacţie”.

Alte dezastre

Dat fiind că nitratul de amoniu este atât de periculos, au existat până acum mai multe accidente şi explozii mari în mai multe locuri din lume.

La 21 septembrie 1921, de exemplu, a explodat o clădire a fabricii de azot BASF din Oppau, Germania. Au explodat aproximativ 400 din cele 4500 de tone de îngrăşământ depozitate acolo. 559 de oameni au murit, 1977 au fost răniţi, iar din clădirea în care a fost depozitat îngrăşământul nu a mai rămas doar un crater.

Un dezastru şi mai grav a avut loc pe 16 aprilie 1947 în Texas City, SUA, când cele două nave Grandcamp şi High Flyer, care se aflau în port, au explodat. La bordul uneia dintre nave erau 2300 de tone de nitrat de amoniu, iar la bordul celeilalte, 900 de tone de nitrat de amoniu şi 1800 de tone de sulf. Accidentul, care a ucis 583 de persoane şi a rănit peste 5.000, a fost provocat de incendii izbucnite succesiv pe cele două nave.

În anul 2004, o uriaşă tragedie s-a produs şi în România, în localitatea Mihăileşti din judeţul Buzău. Un camion încărcat cu 20 de tone de nitrat de amoniu a luat foc şi a explodat în dimineaţa zilei de 24 mai, pe E85, chiar la intrarea în localitate. 18 oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 13 au fost grav răniţi în urma deflagraţiei.

Cel mai recent dezastru cu nitrat de amoniu este cel din Tianjin, China. Un incendiu a izbucnit într-un depozit din oraşul-port pe 12 august 2015. În aproximativ treizeci de secunde, a avut loc o explozie mai mică, apoi o explozie masivă, în urma cărora 173 de oameni au murit şi aproape 800 au fost răniţi.

Au existat însă şi oameni care au folosit puterea distructivă a nitratului de amoniu în scopuri criminale. Timothy McVeigh, care a intrat în istorie ca atentatorul de la Oklahoma, este cel mai cunoscut. Pe 19 aprilie 1995, a parcat o dubă încărcată cu nitrat de amoniu şi nitrometan în faţa clădirii tribunalului federal din Oklahoma City. Explozia a distrus total clădirea cu opt etaje a tribunalului, 168 de persoane au fost ucise, inclusiv 19 copii, care în momentul exploziei se aflau în grădiniţa din interiorul clădirii, 800 de persoane au fost rănite şi alte 300 de clădiri din oraş au fost avariate, pe o rază de 16 străzi în jur.

De asemenea, teroristul norvegian de dreapta Anders Behring Breivik a folosit nitrat de amoniu pentru a pune în aplicare o parte a planului său inuman. El a detonat o maşină capcană în faţa clădirii guvernului, la Oslo, în data de 22 iulie 2011. Forţa exploziei a ucis opt persoane şi a avariat mai multe clădiri.