Descriind decizia Camerei inferioare a Parlamentului olandez drept „nefondată„, Ministerul turc de Externe a transmis că rezoluţia adoptată nu are acoperire în istorie sau în justiţie, „prin urmare, nu are caracter legal obligatoriu sau validitate„.
„Poziţia Turciei în legătură cu evenimentele din 1915 se bazează pe fapte istorice şi pe principiile de drept„, se mai arată în comunicatul ministerului.
Potrivit Turciei, evenimentele din 1915 în urma cărora aproximativ 1,5 milioane de armeni au murit în regiunea Anatolia de Est au fost cauzate de coalizarea armenilor cu ruşii invadatori şi implicit de revolta împotriva forţelor Imperiului Otoman.
Regimul de la Ankara susţine că au existat victime de ambele tabere în timpul Primului Război Mondial şi a catalogat masacrele din 1915 drept „o tragedie„. Turcia propune înfiinţarea unei comisii mixte formată din istorici din Turcia şi Armenia plus experţi internaţionali pentru a aborda această problemă.
Ministrul olandez de Externe, Sigrid Kaag, a precizat că Guvernul nu validează această poziţie, deşi membri ai coaliţiei au votat în favoarea rezoluţiei.
Până în prezent, Parlamentele din peste 20 de ţări, inclusiv Germania, au adoptat legi sau rezoluţii care recunosc în mod explicit „genocidul armean din 1915”.
Camera inferioară a Parlamentului Olandei s-a pronunţat, cu 142 de voturi pentru şi trei împotrivă, în favoarea unei moţiuni de recunoaştere a „genocidului armean”.
În virtutea acestei decizii, Olanda va trimite un reprezentant al Guvernului la Erevan pe 24 aprilie, pentru comemorarea masacrelor comise de Imperiul Otoman în 1915.
Turcia refuză să considere masacrele din Armenia ca fiind acte de genocid.