Desfăşurarea evenimentelor de la 7 aprilie 2009 din Republica Moldova

În dimineaţa zilei de 6 aprilie 2009, Comisia Electorală Centrală a anunţat rezultatele preliminare ale scrutinului parlamentar din 5 aprilie. După prelucrarea a 96,51 la sută dintre procesele-verbale ale secţiilor de votare, Partidul Comuniştilor acumulase 49,94 la sută din voturi (60 de mandate), Partidul Liberal 12,82 a sută (16 mandate), Partidul Liberal Democrat 12,27 la sută (14 mandate), iar Alianţa Moldova Noastră 9,83 la sută (11 mandate).

Prima declaraţie publică despre organizarea unor proteste paşnice a fost făcută de liderul Partidului Liberal Democrat din R.Moldova (PLDM), Vlad Filat care, în cadrul unei conferinţe de presă, în prima jumătate a zilei de 6 aprilie, a anunţat că nu este de acord cu rezultatele scrutinului.

"În baza probelor acumulate de către partid şi, obligatoriu, în urma consultărilor cu Alianţa Moldova Noastră şi Partidul Liberal, vom stabili data şi ora organizării unei ample acţiuni de protest", afirma atunci Vlad Filat.

În seara zilei de 6 aprilie, aproximativ 15.000 de persoane, potrivit organizatorilor, au protestat în Piaţa Marii Adunări Naţionale în semn de protest faţă de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie.

"În data de 6 aprilie, la ora 18.00, un grup de cetăţeni, mai bine zis de elevi şi studenţi, au încercat să destabilizeze situaţia şi să încalce ordinea publică din municipiul Chişinău", declara Petru Corduneanu, în calitate de şef al Direcţiei generale poliţie ordine publică din cadrul Ministerului de Interne.

Tinerii au continuat apelurile la proteste, pe reţelele de socializare circulând mesaje cum ar fi: "Tinerii declară ziua de 7 aprilie - Zi de doliu naţional în Republica Moldova. Dacă nu ai votat pentru PCRM, ia o lumânare şi ieşi în stradă, ora 10.00, la Ştefan cel Mare".

În dimineaţa zilei de 7 aprilie, marţi, la ora 09.30, reprezentanţii protestatarilor din seara de 6 aprilie au organizat o conferinţă de presă, în care au cerut renumărarea voturilor de către o comisie a societăţii civile. Organizatorii susţin că au reuşit luni să strângă 15.000 de persoane doar prin utilizarea Internetului. "Televiziunile sunt ermetice, radiourile sunt ermetice", afirma Ghenadie Brega, membru al asociaţiei Hyde Park. După conferinţa de presă, organizatorii au plecat imediat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde au avut loc altercaţii între protestatari şi poliţie.

Ulterior, preşedintele companiei publice Teleradio-Moldova, Valentin Todercan, a declarat într-o conferinţă de presă, la 7 aprilie, că televiziunea Moldova 1 nu a difuzat imagini de la mitingul de protest de luni seara din centrul Chişinăului pentru că nu a ştiut despre organizarea acestuia.

La ora 10.30, aproximtiv 5.000 de protestatari, reuniţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, au cerut repetarea alegerilor parlamentare, printre aceştia numărându-se mai mulţi oameni politici. După jumătate de oră, numărul protestatarilor se ridică la 8.000 de persoane.

Până în jurul orei 12.00 protestele au fost paşnice. După prânz însă, protestatarii au început să arunce cu pietre în clădirile preşedinţiei şi Parlamentului. O autospecială a pompierilor a încercat atunci să îi stropească pe protestatari cu apă, dar s-a retras din cauza atacurilor cu pietre şi ouă.

"Organizatorii protestelor nu pot fi numiţi patrioţi, dacă s-au dedat la acte de vandalism şi la profanarea simbolurilor de stat, precum şi a instituţiilor de stat", declara preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor. "Îi vom identifica pe toţi cei care au pus la cale această acţiune, ţinând cont de faptul că despre o eventuală nerecunoaştere a alegerilor se vorbea chiar cu o lună înainte de scrutinul din 5 aprilie", spunea Vladimir Voronin după o şedinţă de urgenţă a Comisiei pentru situaţii excepţionale, desfăşurată la Guvern.

În jurul orei 13.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în apropierea Parlamentului şi a Preşedinţiei se adunaseră aproximativ 30.000 de tineri, iar altercaţiile între poliţişti şi protestatari s-au intensificat. Zeci de tineri şi poliţişti au fost răniţi. După o jumătate de oră, câţiva manifestanţi au spart uşa clădirii preşedinţiei şi Parlamentului şi au început să scoată în stradă diverse obiecte din interior. În incinta clădirilor, protestatarii au dat foc mobilierului, în timp ce afară poliţiştii au lansat gaze lacrimogene. În tot acest timp, televiziunea publică a difuzat un film artistic, iar radioul public a difuzat muzică.

Între timp apar informaţii că autocare cu studenţi moldoveni din România se îndreaptă spre Chişinău pentru a se alătura protestelor. Totodată, au loc manifestaţii de solidaritate în mai multe oraşe din România.

Violenţele au continuat, iar drapelul României şi cel al Uniunii Europene au fost arborate pe clădirea Parlamentului.

Cei trei lideri ai partidelor de opoziţie au îndemnat mulţimea din faţa Guvernului să manifesteze paşnic şi s-au îndreptat spre Parlament şi preşedinţie pentru a-i aduce pe protestatarii de acolo în Piaţa Marii Adunări Naţionale. În jurul orei 17.00, reprezentanţii partidelor parlamentare se întrunesc în clădirea Guvernului pentru negocieri. Partidele de opoziţie au declarat că vor cere Comisiei Electorale Centrale anularea alegerilor parlamentare.

După dialogul de la Guvern, Marian Lupu, preşedintele în exerciţiu al Parlamentului, care în perioada respectivă era membru PCRM, a recunoscut "parţial" că nu opoziţia a organizat violenţele de la Parlament şi preşedinţie. El a afirmat însă că acţiunile protestatarilor au caracter antistatal, subliniind că "arborarea unui steag străin pune în pericol suveranitatea Republicii Moldova".

Spre seară de pe acoperişul Parlamentului ieşea fum negru, iar de la ferestre se vedeau flăcări. Atmosfera generală este una de haos, în Parlament şi preşedinţie intrând sau ieşind oricine după bunul plac. Pe cele două clădiri sunt scrise inscripţii precum: "Basarabia, pământ românesc", "Jos comuniştii" şi cuvinte obscene.

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, le-a adresat un mesaj cetăţenilor la postul public de televiziune Moldova 1, calificând protestele din centrul capitalei drept o tentativă de lovitură de stat şi acuzându-i de organizarea lor pe liderii Partidului Liberal Democrat, Partidului Liberal şi Alianţei Moldova Noastră. "Organizatorii acestui puci şi-au format un scut viu alcătuit din studenţi, liceeni şi elevi, pe care i-au instigat să vină în piaţă", a declarat el. "Scopurile puciştilor sunt evidente: desfiinţarea statului moldovenesc, lichidarea democraţiei", spunea liderul comunist.

În noaptea de 7 spre 8 aprilie aproximativ 200 de persoane, printre care şi minori, au fost reţinute în centrul capitalei. Potrivit MAI, după miezul nopţii mai mulţi manifestanţi în stare de ebrietate sau sub influenţa drogurilor au atacat agenţi economici şi au spart magazine. Poliţia a fost nevoită să intervină şi a utilizat gloanţe oarbe, anunţa serviciul de presă al ministerului. Mai târziu s-a constatat că în noaptea respectivă zeci de tineri au fost bătuţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi în comisariate. Tânărul Valeriu Boboc a murit în urma loviturilor. În presă s-au vehiculat şi alte nume de tineri decedaţi, dar ancheta nu a confirmat vreo legătură cu evenimentele din 7 aprilie.

În dimineaţa yilei de 8 aprilie, deşi în centrul Chişinăului nu mai erau manifestanţi, preşedinţia şi Guvernul erau înconjurate de cordoane de poliţişti cu scuturi. Forţe de menţinere a ordinii publice se aflau şi în spatele Parlamentului. Intrarea era păzită de poliţişti în civil, care supravegheau ca nimeni să nu intre, în timp ce lucrătorii de la salubrizare au început curăţenia.

În aceeaşi zi, la o şedinţă a Guvernului, la care a participat şi preşedintele Vladimir Voronin, s-a decis ca cetăţenii români să poată călători în R.Moldova doar cu vize, ca urmare a evenimentelor care au pus în pericol ordinea constituţională a Republicii Moldova. Guvernarea a formulat acuzaţii privind presupuse implicări ale României în afacerile interne ale R.Moldovei. Ambasadorul român la Chişinău, Filip Teodorescu, şi ministrul-consilier al ambasadei, Ioan Gaborean, au fost declaraţi personae non gratae, cu ordinul de a părăsi teritoriul Republicii Moldova în decurs de 24 de ore.

În 2012, la trei ani de la aceste proteste, autorităţile nu au stabilit încă cine se face vinovat de escaladarea violenţelor la 7 aprilie, de devastările care s-au produs, precum şi de maltratarea tinerilor în comisariate.