Doi membri ai mişcării "forconi", imobilizaţi după ameninţări cu autoincendierea în Piaţa Sf Petru

Mişcarea "forconi", din care fac parte, între alţii, şomeri, mici întreprinzători sau tineri aflaţi într-o situaţie precară, a ţinut prima pagină în decembrie prin manifestaţii şi acţiuni de blocare a drumurilor, în semn de protest faţă de fiscalitatea prea împovărătoare, excesul de birocraţie şi lipsa iniţiativelor din partea Guvernului Enrico Letta în contextul crizei.

Poliţia italiană şi Jandarmeria Vaticanului au intervenit marţi după-amiaza în Piaţa Sfântul Petru pentru a opri două persoane care aveau asupra lor o sticlă cu benzină şi un chibrit, a constat un fotograf AFP. Ele făceau parte dintr-un grup mai mare care a venit să manifesteze la Vatican.

Cei doi au spus că vor să ceară azil politic în micul stat pontifical. Ei au participat luni la o manifestaţie alături de alţi aproximativ 50 de "forconi", în apropiere de Parlamentul italian.

În marea bazilică Sfânta Maria cea Mare, în apropiere de Gara Termini, aproximativ 50 de activişti din cadrul acestei mişcări, în parte revendicată de extrema dreaptă, continuă o mişcare de ocupare pentru a două noapte consecutivă.

Ei au solicitat marţi protopopului bazilicii să transmită o scrisoare Papei Francisc, în care îşi exprimă îngrijorările cu caracter social faţă de criza economică, a declarat pentru agenţia ANSA unul dintre coordonatorii mişcării.

Preotul Federico Lombardi, un purtător de cuvânt al Papei, a subliniat la Vatican, comentând atât mişcarea de ocupare a bazilicii, cât şi acţiunea din Piaţa Sfântul Petru, că "Biserica priveşte cu atenţie şi comapsiune dificultăţile cu care se confruntă în prezent atât de multe persoane".

În decembrie, o coloană alcătuită din membri "forconi" a venit să se alăture credincioşilor, în Piaţa Sfântul Petru, în timpul unei rugăciuni Angelus a Papei, duminica. Francisc a salutat, atunci, prezenţa acestora, exprimându-şi solidaritatea cu persoanele afectate de probleme sociale grave în Italia.

Papa argentinian, care are un profil mai social decât predecesorul său, Benedict al XVI-lea, evocă adesea persoane marginalizate din cauza inegalităţilor şi crizei economice.