"Dumpingul social" | Macron, contestat după vizita în Europa de Est / În Franţa, sunt aproape 300.000 de angajaţi detaşaţi, dintre care peste 30.000 români

Emmanuel Macron s-a aflat săptămâna trecută în vizite oficiale în Austria, România şi Bulgaria. Liderul francez speră să convingă suficiente ţări, în principal din Europa Centrală şi de Est, să susţină modificarea reglementărilor europene privind angajaţii detaşaţi. O directivă UE din 1996 permite unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară, cotizaţiile sociale fiind achitate în ţara de origine. La nivel practic, un angajat detaşat este plătit cu salariul minim din ţara în care este trimis să lucreze, dar contribuţiile sale sociale sunt achitate în ţara de origine.

Într-o propunere de revizuire a acestei directive, adoptată în martie 2016, Comisia Europeană aprecia că reglementarea "adoptată în urmă cu 20 de ani nu mai permite asigurarea respectării condiţiilor care să garanteze egalitate de tratament companiilor şi respect pentru angajaţi, dată fiind actuala situaţie economică şi socială din statele membre". Comisia Europeană a constatat "existenţa unor decalaje salariale importante", care afectează "competiţia între companii şi buna funcţionare a pieţei unice".

Rezultatul este că salariaţii detaşaţi în Occident din ţări est-europene generează pentru angajatori costuri mult mai mici, fiind preferaţi de companii, de aici apărând acuzaţii de dumping social.

Ca reacţie la propunerea Comisiei Europene, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia au denunţat încălcarea principiului subsidiarităţii. În schimb, Spania, Franţa, Italia, Portugalia şi Marea Britanie au salutat iniţiativa Comisiei Europene.

Aproape 300.000 de angajaţi detaşaţi sunt activi în Franţa, dintre care peste 30.000 sunt români.

Peste 286.000 de angajaţi detaşaţi lucrează pe teritoriul Franţei, cei mai mulţi fiind din Polonia, Spania şi Portugalia, arată cele mai recente date oficiale, de la sfârşitul anului 2015, oferite de Direcţia Generală a Muncii din Franţa. Majoritatea lucrează în sectorul construcţiilor şi în industrie.

Surpriza este că unele companii franceze au angajat cu statut de salariat detaşat chiar cetăţeni francezi, încadraţi în companii din Europa de Est şi "detaşaţi" în Franţa. Potrivit datelor oficiale, aproape 6% dintre angajaţii detaşaţi activi în Franţa sunt cetăţeni francezi.

Cei mai mulţi angajaţi detaşaţi activi în Franţa sunt polonezi (46.816), urmaţi de portughezi (44.456) şi spanioli (35.231).

De la aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, numărul salariaţilor români detaşaţi în Franţa a crescut de la 2.600 la 30.594 (potrivit datelor pe 2015).

Pe de altă parte, aproximativ 140.000 de cetăţeni francezi lucrează ca angajaţi detaşaţi în alte state ale Uniunii Europene.

Emmanuel Macron, criticat dur de Polonia şi de adversari politici din Franţa după vizita în Europa de Est

Premierul polonez, Beata Szydlo, a denunţat vineri după-amiază "aroganţa" şi "lipsa de experienţă politică" a lui Emmanuel Macron, după ce preşedintele Franţei a acuzat Polonia că se plasează "la periferia Uniunii Europene" în contextul refuzului modificării directivei privind angajaţii detaşaţi. Joi seară, în timp ce Emmanuel Macron se afla într-un turneu care a inclus vizite în Austria, România şi Bulgaria, Beata Szydlo a semnalat refuzul Poloniei de a renegocia directiva UE privind angajaţii detaşaţi. În acest context, Emmanuel Macron a afirmat că Polonia "se plasează la periferia Uniunii Europene pe numeroase teme". "Polonia nu este prin nimic în fruntea Europei. Poporul polonez merită mai mult de atât", a adăugat Emmanuel Macron, potrivit cotidianului Le Parisien.

Reacţia premierului Poloniei, Beata Szydlo, nu a întârziat. "Poate că declaraţiile arogante (ale lui Emmanuel Macron -n.red.) sunt generate de lipsa de experienţă politică, un lucru pe care îl observ cu preocupare, dar aştept să remedieze rapid aceste lacune şi să fie mai rezervat în viitor", a spus Beata Szydlo.

Popularitatea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, a scăzut puternic în luna august, ajungând la nivelul de doar 40%, în timp ce 57% dintre cetăţenii francezi se declară numulţumiţi de politicile liderului de la Palatul Élysée.

Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului de extremă-stânga Franţa Nesupusă, a cerut duminică organizarea unor proteste masive în septembrie faţă de "lovitura de stat socială" dată de preşedintele Emmanuel Macron, declarându-se "şocat" că acesta a mers în România pentru a "da lecţii poporului francez".

Jean-Luc Mélenchon, clasat pe locul al patrulea, cu 19,58% din voturi, în scrutinul prezidenţial din Franţa, a rostit duminică un discurs în faţa simpatizanţilor, în oraşul Marsilia, prezentându-se drept "principalul adversar politic" al preşedintelui Emmanuel Macron. "Invit poporul să iasă pe străzi la Paris, pe 23 septembrie, pentru a protesta faţă de lovitura de stat socială şi antidemocratică organizată" de preşedintele Emmanuel Macron, a afirmat Jean-Luc Mélenchon, referindu-se la ordonanţe privind reforme pe piaţa muncii care ar urma să fie adoptate de Administraţia de la Paris, potrivit cotidianului Le Figaro.

"Valul de proteste trebuie reluat şi trebuie să se amplifice. (...) A venit momentul să exprimăm democraţia străzii. (...) Vremea pentru bla-bla-uri a trecut, a venit vremea de luptă. Trebuie să fim capabili să prezentăm un program alternativ la cel liberal, să fim pregătiţi să guvernăm în orice moment ar trebui. Şi suntem pregătiţi. A venit momentul să ne revoltăm", a adăugat deputatul Jean-Luc Mélenchon, citat de ziarul Le Monde.

Jean-Luc Mélenchon s-a declarat "şocat" că Emmanuel Macron a afirmat în România că francezii "detestă reformele". "Cum să mergi în România pentru a da lecţii poporului francez?! Noi îi iubim pe români, dar de ce să meargă acolo?! Cred că răspunsul este că, dacă afirma aşa ceva aici, l-ar fi atacat cu pietre", a apreciat Mélenchon, potrivit postului Europe 1.

"Sunt şocat. Este incredibil. Nu, un preşedinte al Republicii nu mustră poporul francez, care este şeful lui, în niciun fel, acuzându-l că nu vrea reforme. Nu este problema că francezii nu vor reforme, nu le vor pe ale acestui preşedinte! Nu vă acordăm dreptul de a ne vorbi pe acest ton. Condamnăm faptul că a încălcat o regulă care spune că francezii nu merg într-o altă capitală pentru a afirma lucruri rele din altă ţară", a acuzat Jean-Luc Mélenchon.

Politicianul francez a explicat că el se opune total conceptului de angajat detaşat. "Nu este acceptabil. Dacă avem responsabilitate pentru această ţară, nu va fi nici măcar un post de angajat detaşat în Franţa. (...) Cotizaţiile sociale se plătesc în orice situaţie în ţara de origine. Există efectul de dumping social. Un angajat detaşat costă mai puţin decât altul", a argumentat Mélenchon.

Îţi recomandăm să citeşti şi:

COMENTARIU | Noua Europă a lui Macron: Nu vă mai încăpăţânaţi să vreţi salarii mici

Citeşte şi: Emmanuel Macron îi cere lui Recep Erdogan să dispună eliberarea unui jurnalist francez aflat în detenţie în Turcia

Citeşte şi: Mélenchon îl acuză pe Macron de "lovitură de stat socială" şi se declară şocat că acesta a mers în România pentru a "da lecţii poporului francez". "A venit momentul să ne revoltăm"

Citeşte şi: Popularitatea lui Emmanuel Macron a scăzut puternic, ajungând la doar 40%

Citeşte şi: Premierul polonez îl califică pe Macron drept "arogant" şi "lipsit de experienţă politică"

Citeşte şi: Tema principală pe care Macron a dorit să o transmită: Nu am abordat subiectele europene cu şantaj, dar nu accept dumpingul social/ Iohannis: Directiva UE privind lucrătorii detaşaţi trebuie îmbunătăţită