Elveţienii nu vor minarete

Doar patru cantoane dintre cele 26 ale Confederaţiei au respins propunerea susţinută de partidul populist de dreapta UDC şi de micul partid creştin de dreapta UDF.

Acest vot va determina modificarea articolului 72 al Constituţiei elveţiene, care reglementează relaţiile dintre stat şi religii.

Interzicerea construcţiei de minarete va fi prezentată astfel ca o măsură "adecvată pentru menţinerea păcii între membrii diverselor comunităţi religioase".

Comentatorii au calificat în unanimitate acest rezultat drept o "imensă surpriză", deoarece contrazic sondajele care preconizau în timpul campaniei respingerea propunerii cu 53 la sută din voturi.

Astfel, UDC, care nu ratează nici o ocazie să alimenteze teama faţă de străini, a convins cetăţenii, acuzând minaretele că sunt "simbolul aparent al unei revendicări politico-religioase a puterii, care pune sub semnul întrebării drepturile fundamentale".

După afişele care făceau apel la înlăturarea "oilor negre" străine de pe teritoriul Elveţiei, propaganda dreptei populiste a generat un nou scandal: afişele sale prezentau o femeie învelită complet de un văl, în faţa drapelului elveţian acoperit de minarete, a căror siluetă stilizată seamănă cu nişte rachete.

Această imagine "alimentează ura", denunţase Comisia federală împotriva rasismului (CFR), un organism public consultativ, în timp ce Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU s-a declarat îngrijorat de această campanie "de afişe sinistre".

Bisericile catolice şi protestante, ca şi reprezentanţii comunităţii evreieşti şi musulmane, au condamnat în unanimitate proiectul. "Teama este un consilier prost", avertizaseră episcopii catolici.

Intelectualul musulman controversat Tariq Ramadan a apreciat ca fiind "catastrofal" rezultatul referendumului. În opinia lui Ramadan, care locuieşte la Geneva şi predă la universitatea britanică Oxford, "elveţienii au exprimat o adevărată teamă, o chestionare profundă asupra problemei Islamului în Elveţia".

Partidul Verzilor a declarat că intenţionează să prezinte un recurs în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pentru încălcarea libertăţii religioase, garantată de Convenţia europeană a drepturilor omului.