Europa nu are nevoie de un FBI în lupta împotriva terorismului, afirmă Timmermans

"Nu se pune problema unui «Patriot act» şi nici a unui FBI european", subliniază vicepreşedintele CE.

În urma atentatelor de la Bruxelles, Paris şi Copenhaga, strategia pentru securitatea internă propusă de către Comisie prevde crearea unui centru european de luptă împotriva terorismului în cadrul EUROPOL, cu scopul de a oferi statelor membre "un cadru de cooperare", a explicat Timmermans marţi.

"Nu se pune problema unui «Patriot act» şi nici a unui FBI european. Nu schimbăm dreptul, nici tratatele şi nici competenţele", a dat el asigurări. "Pentru state, securitatea este nucleul dur al suveranităţii naţionale. Lansarea unei dezbateri pe tema competenţelor ar fi sterilă", a continuat vicepreşedintele CE, subliniind că "obiectivul strategiei propuse de către Comisie este îndepărtarea barierelor în vederea unei colaborări mai bune".

- Consolidarea controalelor la frontierele externe

Una dintre solicitările Franţei este consolidarea controalelor la frontierele externe ale spaţiului Schengen de circulaţie liberă, din care fac parte 22 din cele 28 de state membre UE.

Membrii Schengen reclamă totodată un fişier european cu datele pasagerilor companiilor aeriene, similar celui cerut de către Statele Unite. Proiectul PNR este însă blocat în Parlamentul European (PE), care solicită garanţii cu privire la protecţia datelor.

- Informare asupra mişcării jihadiştilor

Obiectivul acestor două măsuri este obţinerea de informaţii despre plecarea unor cetăţeni europeni suspectaţi că vor să se alăture mişcărilor jihadiste în Siria şi Irak şi informarea statelor despre întoarcerea lor.

Controalele sistematice ale cetăţenilor europeni sunt interzise prin Codul frontierelor Schengen. "Franţa a cerut să se aibă în vedere amendarea acestei legislaţii. Nu este de exclus. Nu la ora actuală. Pentru moment este necesar să îmbunătăţim ceea ce există", a insistat Timmermans.

- Schimbul între serviciile de informaţii

"Este evident că statele au informaţii, prin intermediul serviciilor lor de informaţii, dar nu le împărtăşesc, din cauza lipsei de încredere care domenşte între ele", a deplâns fostul ministru olandez de Externe. "Serviciile de informaţii practică darea la schimb. Şi îşi pun întotdeauna întrebarea «oare pot să am încredere?»".

"Centrul european de informaţii vizează să creeze un spaţiu de cooperare între servicii" în cadrul EUROPOL, a subliniat el. Marea Britanie, Irlanda, Ciprul, Malta, România şi Bulgaria nu sunt membre Schengen, dar Londra nu se opune acestei cooperări, afirmă vicepreşedintele CE.

- Tentaţia naţională

Frans Timmermans a refuzat să ofere un calendar. Foaia de parcurs în vederea consolidării luptei împotriva terorismului, crimei organizate şi infracţionalităţii cibernetice este supusă aprobării statelor şi PE. "Este necesar să facem mai multe, dar nu sunt naiv. Acest lucru nu se va întâmpla mâine", a recunoscut el.

Tentaţia este mare, la nivelul statelor, să se adopte măsuri naţionale. Franţa este pe cale să se doteze cu o lege a informaţiilor, criticată între alţii de către Comisia Naţională Consultativă a Drepturilor Omului (CNCDH), îngrijorată de o derivă către o "supraveghere generalizată şi nediferenţiată". Însă Guvernul francez respinge această acuzaţie.

Timmermans, care nu a dorit să comenteze pe tema acestei legi, a amintit că "CE protejează drepturile fundamentale şi va asigura această protecţie". "Noi înţelegem necesitatea consolidării securităţii în Franţa, dar este necesar să verificăm ca măsurile să fie proporţionale cu ameninţarea la adresa securităţii", a insistat el.

"Alegerea este în mâna statelor. Fie avem un sistem unic pentru toţi, fie avem 28 de sisteme diferite. Pentru a asigura o protecţie mai bună, este mai bine să avem un sistem unic european", a subliniat vicepreşedintele CE. "Încercăm să ajutăm statele să coopereze mai bine. Putem să ducem calul la adăpat, dar nu-l putem obliga să bea apă", a mai spus Frans Timmermans.