EUToday: Fautre, directorul Human Rights Without Frontiers - România abuzează de sistemul Mandatului european de arestare, combaterea corupţiei este politizată

Comisia Europeană ar trebui să analizeze în regim de urgenţă reformarea Mandatului european de arestare, în contextul în care aplicarea procedurilor este afectată de "numeroase disfuncţionalităţi", potrivit organizaţiei nonguvernamentale Drepturile Omului fără Frontiere, care denunţă "abuzuri" ale României.

Mandatul european de arestare are rolul contracarării criminalităţii transfrontaliere şi în general este considerat a fi "un instrument util" în combaterea terorismului şi a infracţiunilor grave, accelerând procedurile de extrădare în cadrul Uniunii Europene. Sistemul a fost introdus în anul 2004, pe fondul intensificării eforturilor antiteroriste după atentatele comise în septembrie 2001 în Statele Unite.

"Dar implementarea procedurilor este afectată de ani întregi de numeroase disfuncţionalităţi", afirmă Willy Fautre, directorul organizaţiei nonguvernamentale Drepturile Omului fără Frontiere (Human Rights Without Frontiers), cu sediul la Bruxelles. Sistemul a fost creat pentru a facilita extrădarea suspecţilor în cazuri penale între statele membre UE, dar Willy Fautre a declarat pentru site-ul EUToday.net că au apărut "abuzuri", în principal din partea României.

În opinia lui Willy Fautre, Bucureştiul "abuzează" de Mandatul european de arestare: "Spre exemplu, în perioada 2015-2016, au existat 1.508 de cereri de extrădare adresate de România Marii Britanii în timp ce Londra a adresat doar şase cereri Bucureştiului".

Potrivit statisticilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), România se situează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în privinţa respectării drepturilor fundamentale, în contextul unor procese incorecte, a unor investigaţii ineficiente şi a condiţiilor "groaznice" de încarcerare, notează EUToday.net.

Willy Fautre a menţionat cazul omului de afaceri Dan Adamescu, decedat în timp de ispăşea o sentinţă de patru ani şi patru luni de închisoare. În pofida vârstei (68 de ani) şi a problemelor grave de sănătate – fusese în comă –, nu i se acordase eliberarea anticipată ori vreo variantă alternativă de executare a sentinţei. Willy Fautre a amintit că fiul lui Dan Adamescu, Alexander Adamescu, care locuieşte în Londra, nu a putut participa la înmormântarea tatălui său pentru că România a emis un Mandat european de arestare pe numele lui.

Problemele din justiţie semnalate în România au fost subiectul unei dezbateri organizate marţi în Parlamentul European. Cu tema "Lecţii de învăţat de la România: schimburi de idei despre practicile organismelor anticorupţie din România şi Ucraina", dezbaterea a fost coordonată de europarlamentarii Rebecca Harms şi Petras Auštrevičius, iar printre persoanele care au participat s-a numărat Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Prezent la dezbatere, Willy Fautre a criticat România, afirmând că protejarea drepturilor omului şi organizarea proceselor corecte ar trebui să fie priorităţi, iar aceste drepturi trebuie apărate de Uniunea Europeană.

"Combaterea coruţiei este o componentă esenţială a bunei guvernări, iar România este menţionată frecvent ca fiind un elev bun în Europa. Cu toate acestea, numeroase personalităţi de rang înalt din România au denunţat implicarea serviciilor secrete române în activitatea DNA şi transformarea acesteia în instrument pentru reglări de conturi politice şi financiare", a afirmat Willy Fautre.

"Prima consecinţă a fost că dintre cele 72 de procese pierdute de România în 2015 la CEDO - cel mai mare număr din UE - 13 au implicat cazuri de lipsă a unor procese corecte. A doua consecinţă este pierderea credibilităţii României în momentul emiterii unui Mandat european de arestare şi refuzul altor state membre de a extrăda o persoană dată în urmărire, aşa cum s-a întâmplat cu Marea Britanie, în cazul lui Alexander Adamescu, ori cu Germania sau alte ţări", a subliniat directorul organizaţiei nonguvernamentale Drepturile Omului fără Frontiere.

Marea Britanie nu este singurul stat UE care a refuzat o cerere de extrădare adresată de România: acelaşi lucru s-a întâmplat acum câţiva ani cu Suedia, aminteşte EUToday.net.

Mandatul european de arestare este un instrument important în combaterea infracţionalităţii transfrontaliere. "Este necesar un sistem eficient de extrădare în cadrul UE, mai ales pentru combaterea terorismului şi a activităţilor infracţionale, dar este o problemă că sunt aplicate mandate europene de arestare în pofida preocupărilor grave şi întemeiate privind respectarea drepturilor omului. Toate aceste motive trebuie luate în considerare cu seriozitate de către ţările cărora li se cer extrădări în România, atât timp cât situaţia statului de drept şi condiţiile din închisori nu îndeplinesc standardele UE", a subliniat Willy Fautre.

Sistemul Mandatului european de arestare a fost creat în baza recunoaşterii reciproce, un principiu fondat pe încrederea mutuală în sistemele de justiţie din statele membre UE. "Din nefericire, realitatea este diferită. Nu toate statele membre au un sistem de justiţie aliniat standardelor UE", a apreciat Willy Fautre.

Citeşte şi: Preşedintele Consiliului European a propus organizarea unui summit extraordinar UE în România la câteva săptămâni după Brexit

Citeşte şi: Polonia ar putea deveni singura ţară din UE care renunţă la ora de vară şi de iarnă

Citeşte şi: Preşedintele Xi Jinping: Principiul unei singure Chine trebuie menţinut

Citeşte şi: Hillary Clinton: Ameninţările în privinţa iniţierii unui război cu Coreea de Nord sunt periculoase

Citeşte şi: Instigator online, angajat de Rusia: Ţelul era să-i instigăm pe americani împotriva Guvernului SUA