Expert israelian: Atacurile teroriste vor continua în Europa în lipsa unor măsuri ferme

Atacurile de la Paris şi Copenhaga nu sunt sigurele cu care se va confrunta Europa, avertizează dr. Jonathan Fine, cercetător la Institutul Internaţional pentru Combaterea Terorismului (IDC Herzylia, Israel), în cadrul căruia este directorul Departamentului de Terorism şi Religie. "Vor mai fi şi altele (...) Europa este la începutul violenţei islamice radicale", susţine el.

Această situaţie este generată în primul rând de faptul că terorismul are ca inamic declarat o întreagă civilizaţie, cea occidentală, care devine astfel o ţintă legitimă pentru jihad. Ţări reprezentative pentru Uniunea Europeană, precum Franţa, Marea Britanie sau Germania, se află pe lista ţintelor grupărilor teroriste. În ceea ce priveşte România, aceasta nu este o ţintă predilectă a teroriştilor, principala provocare cu care se confruntă ţara fiind aceea de a evita să devină o zonă de tranzit pentru potenţialii terorişti, a adăugat Fine.

El a subliniat însă că "niciun loc din Europa nu este imun" la terorism, atrăgând atenţia asupra provocărilor reprezentate de libertatea de mişcare în UE. În opinia sa, pentru gestionarea acestei situaţii este necesară o bună cooperare între serviciile de poliţie şi serviciile de informaţii din ţările membre, precum şi o supraveghere atentă a grupului de suspecţi. În Franţa, de exemplu, această supraveghere a eşuat, atât în cazul atacurilor din martie 2012 din Toulouse, cât şi a celor din Paris de la începutul lui 2015. Suspecţii în fiecare dintre aceste cazuri se aflau pe lista serviciilor secrete franceze.

Fine a criticat, de asemenea, discursul "corect politic" al liderilor europeni după atacurile de la Paris şi Copenhaga, afirmând că "democraţiile au dreptul de a se apăra". El a explicat că trebuie să se impună unele limite drepturilor omului, dar "fără să o luăm razna".

"Europa trebuie să recunoscă faptul că are o problemă cu terorismul radical sunnit", afirmă el, subliniind în acelaşi timp importanţa schimbării mentalităţilor. Această schimbare, susţine Fine, nu se poate realiza însă decât printr-un atac similar celui de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite. "Democraţia trebuie să plătească preţul", declară el, explicând că doar un atac terorist de amploare ar determina guvernele "să facă ceea ce nu le place" şi ar justifica în faţa opiniei publice alocarea unor resurse financiare importante pentru combaterea terorismului. Doar atunci "când oamenii se vor trezi vom avea o reacţie echilibrată", care să depăşească limitele "corectitudinii politice".

O altă provocare cu care se confruntă UE este imigraţia şi integrarea imigranţilor. Europa a eşuat în privinţa integrării imigranţilor, a multiculturalismului pentru că nu are o politică clară în acest sens. Imigranţii de a doua generaţie sau a treia generaţie, aflaţi în căutarea identităţii, sunt uşor de sedus de grupările teroriste, a căror propagandă este foarte eficientă.

Fine a atras atenţia asupra necesităţii oferirii unei alternative tinerilor aflaţi în căutarea unei identităţi pentru a-i îndepărta de propaganda islamică. Teroriştii acţionează inteligent şi ştiu să identifice perioadele şi persoanele vulnerabile, avertizează el.

Pentru a exemplifica importanţa propagandei terorismului, expertul israelian a vorbit despre decapitarea a patru ostatici israelieni în lunile august-septembrie de către gruparea Stat Islamic. El a explicat că decapitarea este stipulată în legea islamică (sharia) şi este folosită în mod frecvent ca mijloc punitiv, inclusiv de către regimul saudit. Folosirea Internetului ca instrument de propagandă, prin difuzarea imaginilor cu cei patru ostatici occidentali, a ajutat însă Statul Islamic să răspândească teroare în rândul populaţiei occidentale.

El a atras atenţia asupra numărului mare site-uri jihadiste care îţi oferă toate informaţiile necesare pentru a comite un atac terorist, de la ţintele ce trebuie alese până la modul de punere în practică a ideii, inclusiv fabricarea unei bombe.