FAST-CHECK  Explozia de la Khmelnytskyi n-a fost nucleară şi nu există indicii că pluteşte un nor radioactiv deasupra Europei

Mai multe publicaţii au raportat o explozie masivă în Khmelnytskyi, Ucraina, după ce dronele ruseşti au tras spre un depozit cu armament şi muniţie occidentală. 

Ciuperca exploziei a fost atât de mare încât că martorii oculari şi persoanele care au vizualizat filmarea au comparat-o cu cea a unei explozii nucleare.

Pe internet au fost răspândite informaţii false că Rusia a bombardat Ucraina cu o armă nucleară tactică sau că depozitul conţinea arme nucleare occidentale.  

Dar explozia nu a răspândit radiaţii şi nici nu a provocat o undă de şoc ca la Beirut. 

Şeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, a răspândit o informaţie mincinoasă că depozitul avea muniţie cu uraniul sărăcit livrată de britanici (act care a provocat scandal şi tensiuni între Marea Britanie şi Federaţia Rusă).

Patruşev mai spunea că s-a format un „nor radioactiv” care se îndreaptă spre Europa, provocând panică în Germania, Polonia şi România. 

Dar autorităţile din UE nu au raportat o creştere a nivelului de radiaţii. 

De asemenea, nu există dovezi că depozitul ucrainean distrus de dronele ruseşti ar fi conţinut muniţie cu uraniu sărăcit. Uraniul sărăcit nu provoacă radiaţii. 

Explozia din Beirut din 2020 a fost şi mai catastrofală, declanşând o undă de şoc ce s-a simţit în tot oraşul.  

Unda de şoc a fost atât de puternică că toate persoanele din oraş au fost trântite după izbitura undei de şoc, copacii şi semnele de circulaţie au fost smulse, ferestrele au fost sparte, iar obiectele de pe rafturi au căzut.  

Dezastrul pe 4 august 2020 în portul capitalei Libanului a rezultat ca urmare a exploziei a unei cantităţi mari de nitrati de amoniu depozitată în urma unui incendiu.

Explozia a fost atât de puternică încât a fost resimţită în ţările vecine şi a fost detectată ca un eveniment seismic de magnitudine 3.31 pe scara Richter.

Explozia a cauzat moartea a cel puţin 218 de persoane, rănirea a peste 7.000 şi distrugerea a multe clădiri. 

Aproximativ 300.000 de oameni au rămas fără adăpost şi au avut nevoie de ajutor umanitar şi a avut loc chiar într-un context de criză economică, socială şi sanitară în Liban ca urmare a pandemiei de coronavirus din 2020, care a generat proteste şi nemulţumiri faţă de guvern.

Pe 10 august 2020, prim-ministrul Hassan Diab şi cabinetul său au demisionat sub presiunea publică. 

Exploziile depozitelor de muniţie arată ca nişte ciuperci atomice pentru că ambele fenomene produc un nor de fum şi resturi care se ridică rapid în aer din cauza diferenţei de densitate faţă de aerul înconjurător.

Când o explozie are loc, se formează o sferă de aer fierbinte care este mai uşoară decât aerul rece din jur.

Această sferă se ridică şi se deformează într-o formă de tor (gogoaşă), iar aerul rece intră pe dedesubt, formând un jet care aspiră praf şi resturi.

Acest jet formează tija ciupercii, iar capul ciupercii este format din materialul care se răspândeşte la altitudinea la care densitatea norului este egală cu cea a aerului.

Pentru a se forma o ciupercă atomică, nu este nevoie de o bombă nucleară, ci doar de o explozie suficient de puternică sau de o deflagraţie care să genereze multă căldură într-un timp scurt. De exemplu, exploziile convenţionale, termobarice sau vulcanice pot produce nori în formă de ciupercă. 

Cum arată o explozie nucleară adevărată? 

O explozie nucleară este mult mai puternică şi mai fierbinte decât o explozie convenţională. Mecanismele de distrugere fizică (şoc şi radiaţie termică) sunt identice pentru ambele tipuri de explozii, dar energia produsă de o explozie nucleară este de obicei de milioane de ori mai mare pe unitatea de masă şi temperaturile pot atinge pentru scurt timp zeci de milioane de grade Celsius.

O explozie nucleară produce şi radiaţii ionizante şi reziduale, care pot cauza efecte pe termen lung asupra sănătăţii şi mediului. Poate avea loc în aer, la suprafaţă, subteran sau subacvatic, în funcţie de designul armei şi de ţinta aleasă.

De asemenea, o explozie nucleară produce o strălucire orbitoare, intensă, ce poate provoca orbire temporară sau permanentă persoanelor aflate chiar la depărtare.

Strălucirea exploziei are loc chiar în momentul exploziei, când totul devine un alb orbitor pe o arie destul de mare, iar apoi se poate zări ciuperca atomică. Acest efect nu a fost observat la explozia din Ucraina. 

Apoi o undă de şoc  se propagă cu viteze mari.

O explozie convenţională este cauzată de arderea rapidă a unui material exploziv, care produce gaze fierbinţi şi presiune.

Nu produce radiaţii nucleare, dar poate produce radiaţii electromagnetice sau chimice în funcţie de compoziţia materialului.

O explozie convenţională produce şi o strălucire şi o undă de şoc, dar mult mai slabe decât cele ale unei explozii nucleare. 

Dacă explozia de la Khmelnytskyi ar fi fost nucleară, chiar dacă era provocată de o armă nucleară tactică, nicio persoană din apropierea focarului n-ar mai fost vie.

Iar filmarea n-ar fi fost posibilă din cauza şocului electromagnetic ce ar fi prăjit orice aparat electronic din apropiere, inclusiv telefoanele şi aparatele de filmare. 

Dacă Putin va utiliza arme nucleare tactice, acestea vor putea fi observate şi filmate doar de la distanţă îndepărtată sau de sateliţii din spaţiu.