FOCUS, un an de război: Şocul a lovit o economie mondială aflată la răscruce de drumuri

Dar impactul profund se va resimţi în modul în care conflictul se va reflecta în schimbările care deja remodelau economia globală înainte de intrarea tancurilor ruseşti în Ucraina.

Războiul a adăugat noi incertitudini la trauma economică provocată de o pandemie COVID-19, care a dus deja la creşteri record ale datoriei publice, la crize ale costului vieţii alimentate de inflaţie şi la lipsa forţei de muncă în sectoare esenţiale.

Sancţiunile economice impuse Moscovei au venit în momentul în care obstacolele în calea comerţului mondial se înmulţeau după o eră de globalizare rapidă. Folosirea de către Rusia a exporturilor sale de gaze şi petrol ca arme a întărit argumentele în favoarea unei tranziţii energetice, deja urgentate de schimbările climatice.

Războiul a devastat economia Ucrainei, micşorând-o cu o treime, în timp ce sancţiunile încep acum să priveze Rusia de veniturile din energie şi alte exporturi. Dar este mai greu de cuantificat impactul asupra restului lumii.

Europenii au evitat raţionalizarea energiei şi valul de falimente de care se temea, datorită eforturilor de a constitui stocuri de combustibil şi de a ţine în frâu cererea de energie şi - nu în ultimul rând - datorită unei ierni neobişnuit de blânde.

Preţurile mondiale la alimente şi energie au crescut deja brusc atunci când lumea a ieşit din blocajele pandemice din 2020 şi au atins cote mai mari după izbucnirea războiului, dar mulţi indici sunt acum sub nivelurile de acum un an.

Fondul Monetar Internaţional estimează în prezent că economia mondială a crescut anul trecut cu 3,4% - cu doar un punct procentual mai puţin decât prognoza înainte de începerea războiului şi înainte ca băncile centrale ale lumii să ţintească inflaţia cu mari creşteri ale ratelor dobânzilor.

Rămâne de văzut dacă creşterea mondială poate acum să se ridice la nivelul prognozei Fondului pentru 2023, de 2,9%. Această estimare recent îmbunătăţită este cu mult peste prognoza de consens mai pesimistă de 2,1% a economiştilor privaţi intervievaţi de Reuters luna trecută.

Şi mai există şi alte necunoscute cu miză mare.

În condiţiile în care nu se întrevede un sfârşit al războiului, principala ameninţare rămâne escaladarea, inclusiv utilizarea de către Rusia a armelor nucleare pe câmpul de luptă. Acest lucru ar duce perspectivele atât pentru economia globală, cât şi pentru pacea la scară mai largă, pe un teritoriu neexplorat.

Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă ca scăderea exporturilor de petrol rusesc să contribuie în curând la o plafonare a cererii globale de combustibili fosili şi să ofere astfel potenţialul unei tranziţii mai rapide către energia verde.

Dar acest lucru necesită totuşi mai mult decât investiţia record de 1.400 de miliarde de dolari în energie curată pe care AIE o prevede pentru 2022. Pentru economie, riscul este că preţurile la energie - şi, prin urmare, inflaţia - vor fi presate mai mult dacă nu se vor acoperi deficitele.

Ceea ce înseamnă conflictul pentru comerţul global este, de asemenea, neclar.

Criza financiară din 2007/2008 şi victoriile electorale ale politicienilor care susţineau protecţionismul au calmat impulsul a două decenii în globalizare, care a dus la extinderea containerizării şi la intrarea Rusiei şi a Chinei în sistemul comercial mondial.

Acum se pune întrebarea dacă sancţiunile occidentale împotriva Rusiei - care au izolat efectiv cea de-a 11-a economie ca mărime din lume - reprezintă începutul unei noi consolidări, în condiţiile în care ţările îşi limitează partenerii comerciali la cei pe care îi consideră aliaţi.

Organizaţia Mondială a Comerţului şi alte organizaţii consideră că există riscul ca comerţul să se împartă în blocuri comerciale ostile, un scenariu pe care FMI a estimat că ar putea reduce cu până la 7% producţia globală.

Un posibil declanşator ar putea fi trecerea la o rundă extinsă de sancţiuni secundare care să vizeze nu numai Rusia, ci şi companiile şi investitorii care fac afaceri cu aceasta.

Oricât de sumbru a fost impactul războiului, există o consolare: Ar fi putut fi mai rău. Companiile şi ţările din lumea dezvoltată s-au dovedit surprinzător de rezistente, evitând până acum cel mai rău scenariu de recesiune dureroasă.

În Statele Unite şi în alte ţări bogate, o creştere dureroasă a preţurilor de consum, alimentată în parte de efectul războiului asupra preţului petrolului, s-a atenuat în mod constant.

China a renunţat, de asemenea, la restricţiile draconice de tip zero-COVID la sfârşitul anului trecut, care au împiedicat creşterea celei de-a doua economii ca mărime.

Războiul "este o catastrofă umană", spune Adam Posen, preşedintele Institutului Peterson pentru Economie Internaţională. "Dar impactul său asupra economiei mondiale este un şoc trecător''.

Totuşi, în moduri mari şi mici, războiul provoacă durere. În Europa, de exemplu, preţurile la gazele naturale sunt încă de trei ori mai mari decât erau înainte ca Rusia să înceapă să maseze trupe la graniţa cu Ucraina.

Preţurile extrem de ridicate ale alimentelor îi afectează în special pe cei săraci. Războiul a perturbat aprovizionarea cu grâu, orz şi ulei de gătit din Ucraina şi Rusia, furnizori globali importanţi pentru Africa, Orientul Mijlociu şi unele părţi ale Asiei, unde mulţi se confruntă cu insecuritatea alimentară. Rusia a fost, de asemenea, principalul furnizor de îngrăşăminte.

Un acord mediat de ONU a permis unele transporturi de alimente din regiunea Mării Negre şi umează să fie reînnoit luna viitoare.

Toate acestea înseamnă o economie globală în încetinire. Economia Europei, de exemplu, "se confruntă în continuare cu vânturi frontale semnificative", în ciuda scăderii preţurilor la energie, şi riscă să intre în recesiune, a declarat Nathan Sheets, economist-şef global la gigantul bancar Citi.

FMI spune că preţurile de consum au crescut anul trecut cu 7,3% în cele mai bogate ţări - peste prognoza sa din ianuarie 2022, de 3,9% - şi cu 9,9% în cele mai sărace, faţă de 5,9% cât se preconiza înainte de invazie.