François Hollande, primit ca un eliberator în Mali, promite că va duce misiunea până la capăt

Hollande a fost sărbătorit cu ardoare în cursul acestei vizite de câteva ore în Mali, mulţimea primindu-l cu strigăte de "Tata François Hollande" şi "Trăiască Franţa", pe muzică de tobe tradiţionale, interzisă de către grupările islamiste, şi oferindu-i o cămilă tânără, în semn de recunoştinţă.

Însă, la trei săptămâni după declanşarea intervenţiei militare franceze împoriva grupărilor islamiste armate care ocupau de mai multe luni nordul ţării, şeful statului francez a evitat orice triumfalism, subliniind că Franţa va rămâne alături de Mali "cât timp va fi necesar".

"Da, terorismul a fost respins, a fost îndepărtat, dar nu a fost învins încă", a declarat François Hollande, revenind asupra preluării controlului, în mai puţin de trei zile, asupra oraşelor Gao şi Tombouctou, în urma unei ofensive spectaculoase, care a împletit acţiuni ale forţelor speciale şi lovituri aeriene.

"Retragerea este prevăzută, nu există niciun risc de blocaj, deoarece avem susţinerea populaţiei, pentru că africanii sunt acolo, fiindcă europenii sunt prezenţi, pentru că avem o comunitate internaţională care vorbeşte pe o singură voce", a subliniat preşedintele francez.

Sâmbătă dimineaţa, vizitând Tombouctou, un oraş "mutilat" de către jihadisşti, şeful statului francez a denunţat "barbaria" impusă de către grupările islamiste, care şi-au multiplicat abuzurile.

"Noi, femeile din Tombouctou, îi mulţumim lui François Hollande. Trebuie să îi spunem că a doborât arborele, dar mai rămâne să îl scoată din rădăcini", a declarat o fostă recepţioneră, Fanta Diarra Touré, în vârstă de 53 de ani, care purta o tunică africană lungă şi steagul francez ca şal.

- "Franţa îşi plăteşte astăzi datoria" faţă de Mali

După ce a discutat cu imamul celei mai mari moschei din oraş, François Hollande şi preşedintele interimar al ţării, Dioncounda Traoré, au vizitat un centru de conservare a preţioaselor manuscrise antice, dintre care unele au fost incendiate de către islamişti.

Membri din cadrul grupărilor Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI) şi Ansar Dine (Apărătorii islamului), care au ocupat Tombouctou timp de zece luni, au comis în acest oraş numeroase abuzuri, în numele unei interpretări riguroase a shariei (legea islamică). Ei au efectuat anumite amputări, au aplicat lovituri de bici unor cupluri "ilegitime" sau fumătorilor.

De asemenea, ei au impus femeilor purtarea vălului integral, au interzis amestecul copiilor, în funcţie de sex, în şcoli, fotbalul, dansul, muzica, consumul de băuturi alcoolice.

Totodată ei au şocat lumea, distrugând mausolee ale unor sfinţi musulmani adulaţi de populaţii locale, asimilând această venerare "idolatriei".

Preşedintele francez, însoţit de trei miniştri, respectiv Laurent Fabius (Externe), Jean-Yves Le Drian (Apărare) şi Pascal Canfin (DEzvoltare), şi de directoarea generală a UNESCO Irina Bokova, au efectuat, sâmbătă la prânz, o vizită la Bamako.

El a fost ovaţionat din nou, amintind imagini de la vizita predecesorului său, Nicolas Sarkozy, la Tripoli şi Benghazi, în septembrie 2011. Preşedintele francez a primit un omagiu vibrant din partea lui Dioncounda Traoré.

"François Hollande este fratele tuturor malienilor, prietenul sincer al întregii Africi", a proclamat Traoré, după care a dat mâna cu preşedintele francez, în aplauzele mulţimii.

Preşedintele francez i-a răspuns afirmând că Franţa "plăteşte îşi astăzi datoria" faţă de Mali, o ţară ai cărei cetăţeni i-au venit în ajutor, alături de alţi militari din Africa, în cele două războaie mondiale.

Acuzaţiilor de abuzuri, lansate în ultimele zile de către unele ONG-uri la adresa armatei maliene, cei doi şefi de stat le-au răspuns pe o singură voce, îndemnând trupele să fie "exemplare".

"În euforia regăsirii libertăţii, nu vă lăsaţi niciodată pradă exceselor, răzbunării. Ştiu că pot conta pe voi să nu fie comis niciun abuz, nicio reglare de conturi", a subliniat Dioncounda Traoré.

El a promis totodată o "reconciliere naţională", în cadrul unui "dialog inter-malian deschis către toate (subiectele) sensibile", şi şi-a reiterat dorinţa de a organiza alegeri generale, în ţara sa, până la 31 iulie.

- "Eliberarea ostaticilor"

Pe teren, evenimentele s-au accelerat la sfârşitul săptămânii trecute, prin preluarea controlului, rând pe rând, asupra oraşelor Gao şi Tombouctou, dar şi prin şi sosirea, marţi seara, a unor militari francezi pe aeroportul de la Kidal, un oraş aflat sub controlul unor rebeli tuaregi şi islamişti disidenţi care se declară "moderaţi".

Kidal (nord-est), un oraş aflat sub mult timp sub controlul Ansar Dine, a trecut, înainte de sosirea militarilor francezi, sub controlul Mişcării Islamice Azawad (MIA, disidentă în cadrul Ansar Dine) şi Mişcării Naţionale pentru Eliberarea Azawad-ului (MNLA, rebeliune tuaregă).

Oraşul Kidal şi regiunea sa, care cuprinde Masivul Ifoghas, în apropiere de frontiera cu Algeria, sunt fieful separatiştilor tuaregi şi, potrivit Parisului, locul "probabil" de detenţie a şapte ostatici francezi.

Situaţia lor a fost evocată pe scurt, sâmbătă, de către François Hollande, care a apreciat că "răpitorii trebuie să înţeleagă că a venit momentul ca ostaticii să fie eliberaţi", adăugând că forţele franceze în Mali sunt "întru totul pregătite".

Regiunea Kidal este totdată ultimul refugiu al combatanţilor islamişti izgoniţi din oraşele din nordul ţării.

MNLA a anunţat sâmbătă că luptătorii săi au fost implicaţi într-un "acroşaj" cu o unitate a islamiştilor în regiunea Tessalit, la nord de Kidal, foarte aproape de frontiera cu Algeria, incident care s-a încheiat cu "arestarea mai multor jihadişti".