Franţa reduce speranţele de aderare la UE ale Ucrainei şi Georgiei

"Le înţeleg aşteptarea (cu privire la aderare), dar ar fi contraproductiv să lansăm acum dezbaterea asupra formei finale a legăturilor" pe care ar trebui să le ia relaţiile între Ucraina, Georgia, pe de o parte, şi UE pe de altă parte, a declarat Fillon, citat de un membru din anturajul său.

Premierul a făcut aceste afirmaţii în cadrul unei reuniuni a Parteneriatului Estic, un forum creat în 2009 la iniţiativa Poloniei şi Suediei, din care fac parte liderii celor 27 de ţări membre UE şi cei din şase foste republici sovietice din Europa de Est (Ucraina, Belarus şi Republica Moldova) şi din Caucazul de Sud (Georgia, Armenia şi Azerbaidjan).

În timp ce Polonia, alte ţări din Europa de Est membre ale UE şi Marea Britanie văd în acest Parteneriat un prim pas către o aderare a acestor ţări la blocul european şi nu o formulă de înlocuire, această părere este departe de a fi unanimă.

Franţa în special, dar şi Germania, sunt foarte reticente la ideea extinderii frontierelor UE mai ales la Ucraina.

În aceste condiţii, declaraţia finală a summit-ului de la Varşovia se limitează să "recunoască aspiraţiile europene" ale celor şase state foste sovietice, deşi Polonia doreşte să li se ofere o "perspectivă europeană", la fel ca ţărilor din fosta Iugoslavie.

Dar în Europa se resimte o "oboseală" cu privire la extindere. În Vest domină sentimentul că ţări ca Bulgaria şi România au aderat prea devreme, în 2007. Bucureştiul şi Sofia tocmai şi-au văzut refuzată aderarea la spaţiul fără frontiere Schengen, controalele lor vamale fiind considerate insuficiente.