Franţa şi Germania demarează cel mai mare proiect de apărare din Europa, Future Combat Air System

Cele două ţări şi două dintre principalele companii implicate, Airbus şi Dassault Aviation, sunt aproape de a trece în mod oficial la o etapă crucială a proiectului Future Combat Air System, în timpul căreia va fi construit un avion prototip, potrivit unor persoane familiare cu afacerea în cauză. Un acord ar putea fi încheiat în următoarele zile, au declarat două dintre aceste persoane, care au vorbit sub protecţia anonimatului.

Aproximativ 3,8 miliarde de euro fuseseră alocate pentru această etapă următoare - denumită "Faza 1b" - fiind stabilit un termen limită pentru sfârşitul anului trecut. Dar discuţiile au intrat în impas după o serie întreagă de dezacorduri privind împărţirea proprietăţii intelectuale între companii, modul în care vor fi distribuite sarcinile de proiectare şi execuţie şi caracteristicile pe care avionul le va prezenta.

La complicarea situaţiei au contribuit şi mai mult tensiunile recente dintre Franţa şi Germania, care au ieşit la iveală în octombrie, când o reuniune comună a cabinetelor francez şi german a fost amânată.

Cele două ţări s-au aflat în dezacord cu privire la toate aspectele puse în discuţie, de la propunerea de plafonare a preţului gazelor naturale la nivelul UE, la gazoducte şi programe de ajutor de urgenţă pentru persoanele şi întreprinderile afectate de criza energetică.

Luni, la Berlin, în calitate de preşedinte al asociaţiei aerospaţiale germane, Mike Schoellhorn a declarat că următoarea fază a FCAS se află pe o bază mai sigură. "Franţa şi Germania sunt convinse fiecare de importanţa FCAS", a declarat el. "Nu există alternativă, trebuie să funcţioneze".

Lansat de Berlin şi Paris cu mare fanfară în 2017 şi la care s-a alăturat ulterior Madridul, FCAS este cel mai mare proiect de apărare din Europa. Acesta a fost conceput pentru a spori autonomia strategică a continentului, pentru a consolida legăturile politice şi militare între cele mai mari economii ale sale şi pentru a da un nou suflu industriei aerospaţiale europene.

Un raport parlamentar francez din 2020 a estimat costurile de dezvoltare până în 2030 la 8 miliarde de euro, dar a citat previziunile analiştilor externi de până la 80 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, îngrijorarea oficialilor militari şi politici că proiectul ar putea să nu înceapă niciodată s-a adâncit din cauza certurilor dintre Airbus, care reprezintă Germania în proiect, şi rivalul Dassault. Au existat bătălii cu privire la partajarea tehnologiei şi la cine va conduce părţile critice ale programului.

A existat, de asemenea, o frustrare în legătură cu incapacitatea guvernelor din Franţa şi Germania de a ieşi din blocajul industrial. "Este cel mai mare proiect de armament din Europa. Cu toate acestea, lipsa oricărui sprijin politic pentru el este pur şi simplu o dovadă de amatorism", a declarat Christian Mölling, analist în domeniul apărării la Consiliul German pentru Relaţii Externe.

Parisul a fost, de asemenea, alarmat de decizia Germaniei din martie de a cumpăra 35 de avioane de luptă F-35 de fabricaţie americană, temându-se că Berlinul s-ar fi putut răci în privinţa FCAS. Germania a argumentat că F-35-urile sunt absolut necesare pentru a asigura continuarea rolului său în sistemul NATO de partajare a armelor nucleare.

Airbus şi Dassault au convenit asupra bazelor unui acord în urmă cu aproximativ două săptămâni, fiecare companie făcând concesii, potrivit surselor citate anterior. Acordul salvează FCAS, deşi numai pentru faza prototip. Întârzierile îndică posibilitatea ca livrarea unui avion pentru 2040 să nu fie respectată. Directorul executiv al Dassault, Eric Trappier, a avertizat că anul 2050 ar putea fi un obiectiv mai uşor de atins.