Frontul arctic se încinge: după Rusia, şi China trimite un submarin

Un submarin pe fundul Mării Arctice este ultima mişcare a Chinei, care s-a descris ca o putere „cvasi-arctică” şi care îşi măreşte flota de explorare polară, în timp ce Statele Unite monitorizează cu atenţie mişcările Beijingului şi pe ce cele ale Moscovei.

Un submarin echipat cu un echipaj care urmează să fie trimis în Arctica pentru a explora fundul polar: acesta este cel mai recent obiectiv al Chinei.

Institutul de Cercetare din China State Shipbuilding Corporation, precum şi dezvoltatorul noului vas, lucrează la noul proiect. S-au efectuat deja o serie de teste, inclusiv operaţiuni de andocare subacvatică şi operaţiuni la temperaturi scăzute.

Submarinul a fost proiectat să treacă printr-o gaură din corpul navei de cercetare Tan Suo San Hao, creată special pentru a explora regiunea arctică. Deocamdată, nu s-au făcut publice alte detalii.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, presa chineză a distribuit fotografii şi videoclipuri care sărbătoresc prima patrulă a Gărzii de Coastă chineză care a sosit în Arctica, ca parte a unui exerciţiu comun cu Rusia.

Navele au intrat în mare pe 1 octombrie, marcând cea de-a 75-a aniversare a Republicii Populare Chineze, iar evenimentul a dus cooperarea chino-rusă la un nou nivel.

Institutul menţionat mai sus al corporaţiei de construcţii navale de stat din China a evidenţiat modul în care China a fost forţată anterior să se bazeze pe tehnologie străină, dar acum şi-a dezvoltat propriile sisteme care
„pot fi utilizate pe scară largă în viitor pentru cercetarea ştiinţifică polară, explorarea şi producţia de resurse minerale de petrol şi gaze de adâncime, construcţia şi întreţinerea conductelor de pe fundul mării şi operaţiunile de căutare şi salvare”.

Până acum, doar Rusia a trimis o navă cu echipaj pe fundul mării arctice, cu misiunea Arktika din 2007, ceea ce înseamnă că China ar putea deveni a doua ţară care să facă acest lucru.

China s-a descris ca fiind o putere „cvasi-arctică” şi îşi măreşte flota de explorare polară. A construit o serie de spărgătoare de gheaţă, dintre care cel mai recent, Jidi, şi-a făcut călătoria inaugurală în Arctica în august.

Beijingul dezvoltă, de asemenea, un alt spărgător de gheaţă proiectat să manipuleze gheaţa cu o grosime de peste 2 metri, după primul spărgător de gheaţă produs pe plan intern, Xue Long 2.

Toate aceste mişcări sunt monitorizate îndeaproape de Statele Unite, preocupate de întărirea cooperării chino-ruse într-o regiune strategică.