Guterres: Nu putem salva o planetă în flăcări cu un furtun de incendiu de combustibili fosili

Vorbind la o zi după ce preşedintele COP28, Sultan Ahmed al-Jaber, a propus să se accepte utilizarea în continuare a combustibililor fosili, Guterres a spus: „Nu putem salva o planetă în flăcări cu un furtun de incendiu de combustibili fosili”.

Viziuni diferite au sintetizat cea mai dificilă problemă cu care s-au confruntat liderii mondiali la summitul ONU privind clima din acest an, desfăşurat în Emiratele Arabe Unite.

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a pledat pe lângă liderii mondiali pentru a face progrese în ceea ce priveşte agenda globală privind clima. „Oamenii de ştiinţă au avertizat de atât de mult timp, încât asistăm la atingerea unor puncte de inflexiune alarmante”, a spus el. „Dacă nu reparăm şi nu restabilim rapid economia naturii, bazată pe armonie şi echilibru, care ne susţine, în ultimă instanţă, propria noastră economie şi supravieţuire vor fi puse în pericol”, a spus regele, care este cunoscut pentru activitaea sa de apărare a mediului.

Președintele finlandez: Cel puțin un lider european ar trebui să discute cu Rusia

Trei oficiali ai Consiliului Național de Securitate au fost concediați de Trump

Comentariile regelui Charles, al cărui rol de şef de stat al Marii Britanii este în mare parte ceremonial, au părut a fi în dezacord cu guvernul său. Prim-ministrul britanic Rishi Sunak, aşteptat vineri la COP28 pentru a anunţa 1,6 miliarde de lire sterline pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice, a retras mai multe măsuri interne stabilite de guvernele anterioare pentru a ajuta ţara să îşi atingă obiectivele de zero emisii nete pentru 2050.

La rândul său, premierul indian Narendra Modi a părut să admonesteze ţările bogate pentru rolul lor în eliberarea celor mai multe emisii care încălzesc clima de la Revoluţia Industrială încoace. „Nu avem prea mult timp la dispoziţie pentru a corecta greşelile din secolul trecut”, a declarat Modi. „În ultimul secol, o mică parte a omenirii a exploatat fără discernământ natura. Cu toate acestea, întreaga umanitate plăteşte preţul pentru acest lucru, în special oamenii care trăiesc în sudul global”.

Un fost preşedinte al Insulelor Marshall, a cărui ţară se confruntă cu inundaţii din cauza creşterii nivelului mării, pricinuită de climă, a demisionat vineri din principalul consiliu consultativ al COP28, în semn de obiecţie faţă de sprijinul acordat de Emiratele Arabe Unite pentru utilizarea continuă a combustibililor fosili. Hilda Heine a declarat, în scrisoarea sa de demisie, că este „profund dezamăgită” de faptul că EAU s-ar fi folosit de rolul său în cadrul COP28 pentru a intermedia tranzacţii cu petrol şi gaze. EAU a negat cu tărie acuzaţiile.

În ceea ce o priveşte, peşedinţia COP28 din Emiratele Arabe Unite a declarat că este „extrem de dezamăgită” de demisia lui Heine.

Pe de altă parte delegaţiile şi comitetele tehnice au început să lucreze vineri la sarcina de a-şi evalua progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor climatice globale, mai exact obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 2 grade Celsius peste temperaturile din perioada preindustrială. Oamenii de ştiinţă spun că o creştere a temperaturii globale peste acest prag va declanşa efecte catastrofale şi ireversibile la nivel mondial.

Vineri, Naţiunile Unite au publicat primul proiect de acord care ar putea servi drept model pentru un acord final în cadrul summitului COP28, care se va încheia la 12 decembrie. Proiectul oferă „elemente de bază” pentru un rezultat politic şi include mai multe opţiuni pentru a aborda problema centrală de a stabili dacă şi în ce măsură combustibilii fosili ar trebui să joace un rol în viitor. Una dintre opţiuni presupune includerea unor angajamente de reducere sau de eliminare treptată a utilizării combustibililor fosili, de renunţare la energia pe bază de cărbune şi de triplare a capacităţii de energie regenerabilă până în 2030.

De asemenea, se va discuta dacă se vor elimina treptat subvenţiile pentru combustibilii fosili, care anul trecut au totalizat aproximativ 7 trilioane de dolari, şi dacă se vor include prevederi pentru captarea şi stocarea carbonului în cadrul unui program de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.